FÂNTÂNA ALBĂ



Satul numit, de austrieci, Fontina Alba, a fost înființat, în 1784, în poiana Varnița, din apropierea Climăuților, de o localitate de ruși lipoveni.
Ales, de călugării Pavel și Gherontie, drept loc al unei viitoare, în 1838, și înzestrat cu o mănăstire și cu un preot, Ieronim, în 1844, pus sub ascultarea unui mitropolit, în 28 octombrie 1846, adus de la Constantinopol, Ambrosie Popovici, fostul mitropolit al Bosniei, satul Fântâna Albă a devenit, curând, vatra autorităților ierarhice din întreaga lume a ortodocșilor ruși de rit vechi.
Între anii 1900-1908, a fost construită superba Catedrală „Uspenia”, întru pomenirea lui Alexandru Ovsiannikov, banii necesari construcției fiind donați de părinții lui Alexandru, Gleb și Olga, Gleb Ovsiannikov fiind unul dintre cei mai renumiți negustori moscoviți ai vremii.
Renumele spiritual al localității Fântâna Albă avea să fie substituit brutal, după 28 iunie 1940, când trupele sovietice ocupă nordul Bucovinei, de o simbolistică a tragismului și a bestialității ființei umane.
Obligat de sovietici (nu de ruși, ci de sovietici), mitropolitul rușilor stavroveri, Siluan Kravțov, deși bolnav, s-a bejenit la Brăila, iar mănăstirea de la Fântâna Albă a fost desființată.
După mai puțin de un an, români și ucraineni de prin satele nordului bucovinean au încercat să scape din uriașa temniță roșie, încercând să treacă în România, pe la Fântâna Albă, în 1 aprilie 1941, când vreo două sute de oameni, care mărșăluiau în căutarea speranței, au fost uciși de grănicerii bolșevici.
FOGADJISTEN – IACOBEȘTI. Invitați de generalul Spleny, 100 familii de secui și de ceangăi s-au așezat, în 1776, la Iacobești, pe moșia mănăstirii Sf. Ilie, întemeind satul Fogadjisten sau Fogodisten.Magyar Katolikus Lexikon » F » Fogadjisten
În 2 iunie 1783, se face hotarnica satului Fogodisten, care se învecina cu Meleșeuții de jos, Româneștii, Călinești și Mărăței, „care ultimul sat se cheamă și Dănilești”, iar dincolo de apa Sucevei, cu Părhăuții și Hrinceștii. Repere toponimice ale hotarului: gârla morii, unde pârâul Horaițul se varsă în Suceava, colțul unde pârâul Racova se varsă în Horaiț, la fântâna putredă, fântâna lui Baloș, valea și pârâul Racoviței, opcina Dănileștilor, obărșia Lambi (pârâu), pârâul Dănila, la Tăietura Nemților zisă și Palanca, zisă și Piciorul vulturului, la Poiana mare, pârâul Neliapca.
În 20 iunie 1812, stăpân al satelor Iacobești și Fogadjisten, cumpărate de Ivan Căprăi, devine Ariton baron Kapri, iar din 22 iulie 1833, fiii lui Ariton, Iohann, Zadur și Emanuel baron Kapri.
FRANZTHAL. Colonia germană Franzthal a fost înființată, pe moșia Cosminului, în 1783, lângă Mologhia.