A început febra pregătirilor pentru Crăciun și în familiile de ortodocși de stil vechi. Conform Calendarului Iulian, aceștia sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. În Ajunul Crăciunului, pe 6 ianuarie, când ortodocșii de stil nou sărbătoresc Botezul Domnului, cei de stil vechi așteaptă ca preoții să le intre în case pentru a le vesti Nașterea Domnului.
12 feluri de mâncare de post
Fiind zi de post, gospodinele pregătesc pentru Ajun câte 12 feluri de mâncare în numele apostolilor.
În localitatea Slătioara, 90% dintre locuitori sunt ortodocși de stil vechi. Gospodinele și-au primenit casele și au început să facă cumpărăturile pentru Crăciun. De pe masa de Ajun nu vor lipsi tradiționalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. „Eu pregătesc un fel de mâncare aparte, din turte coapte pe plită, «scutecele Domnului», pe care le las să se răcească, apoi le sfărâm într-un lighean, bucăți mai mărișoare, peste care torn mac, în prealabil îndulcit și fiert, iar la sfârșit adaug un sirop de zahăr sau cu miere de albine. Dau totul la rece, după care, acest fel de mâncare de post poate fi consumat. Pe masa de Ajun, mai adaug grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, salată de bob fiert, zacuscă, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, ciulama de ciuperci, salată de sfeclă cu ciuperci, salată de fasole, pește, ștrudel cu mere, salată de vinete. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde este așezată o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină, după care servesc mâncarea de post”, ne-a povestit Doina Gradinar.
Îmbrăcați în straie tradiționale, în Ajun de Crăciun
Tot pe 7 ianuarie, sărbătoresc Crăciunul și cei peste 2.500 de ruși lipoveni care trăiesc în județul Suceava. Cele mai însemnate comunități de ruși lipoveni din Suceava se află la Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, dar și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului. Alături de lipoveni, sărbătoresc Crăciunul „pe vechi” ucraineni, greci, sârbi și toți românii care țin sărbătorile după Calendarul Iulian.
După cum ne-au povestit cei din comunitatea lipovenilor, în seara de Ajun, îmbrăcați în port tradițional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, și „shalika” – baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” și de mătănii „lestovka”, iar bărbații în cămașă lipovenească – „rubashka”, legată și ea cu „pois”, peste care pun și „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, se merge la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia.
În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se așează la masă, după ce și-a cerut binecuvântare și dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.
Bucate alese pe masa de Crăciun
Nu numai masa de Ajun este bogată pentru lipoveni și ceilalți ortodocși de stil vechi, ci și masa din ziua Crăciunului.După cum ne-au povestit câțiva ruși lipoveni, ei pun pe masa de Crăciun „haladet” – piftie, care se servește cu hrean, tăiței fierți în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește nici peștele, acesta fiind pregătit în ciorba de perișoare sau chifteluțe. Ca desert, rușii lipoveni servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză „vareniki”, alte specialități rusești „pirajki” sau simple prăjiturele. Încă se mai păstrează obiceiul ca singurul colind – cântare bisericească „Hristos Rajdaetsea” – să fie cântat de grupuri de fete și băieți, în fața icoanei cu candela aprinsă, colindătorii pornind de la casa preotului din sat și continuând cu celelalte gospodării.
Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.
Crăciunul la Mănăstirea Slătioara
Sucevenii de stil vechi obișnuiesc să meargă în ziua Nașterii Domnului la Mănăstirea Slătioara, unde este și sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.
An de an, se întâlnesc la Slătioara credincioși ortodocși de stil vechi din județ (Ulma, Râșca, Bogdănești, Rădășeni, Fălticeni, Suceava, Sadău – Brodina, Slătioara) și credincioși din județele Bacău, Neamț, Botoșani, dar și din municipiul București.
Cele mai multe familii de ortodocși de stil vechi, circa 800, locuiesc în comuna Bogdănești, 400 de familii la Râșca și un număr mai mic la Rădășeni, Fălticeni și Suceava.