– Cinci suflete, trei copii minori, împreună cu părinții lor, locuiesc la parterul unui bloc dezafectat, ce a aparținut fostei colonii miniere
– Clădirea este în pericol de prăbușire, dar cei doi părinți nu au unde să se mute
– Mama minorilor mai are trei copii din relații anterioare, doi dintre ei fiind în grija Fundației „Bread of Life” Broșteni, iar un băiat este plecat să muncească la o stână
Ortacii au plecat. Un bloc în care au locuit acești oameni pe vremea când în zona Broșteni mineritul era în floare s-a deteriorat și stă să se prăbușească. Nu mai are uși, geamuri, apă, încălzire, nu mai are nimic. În acest univers al groazei, la parter, într-un colț al clădirii, două camere par locuibile. În jurul lor este o mizerie greu de închipuit. Adevărate depozite de gunoaie, peste care trebuie să calce zilnic o familie cu trei copii care trăiește aici de cinci ani de zile. Blamați de unii consăteni, compătimiți de alții, Doina Ștefan și Mihai Todosia încearcă să își crească copiii departe de lumea civilizată, printre gunoaie și fecale. Ei așteaptă o locuință socială din partea Primăriei Broșteni, pentru ca și copiii lor să aibă dreptul la educație și să nu mai parcurgă aproape 3 kilometri până la școală.
– Viață mizeră
Într-un bloc dezafectat, care a aparținut fostei colonii miniere Holdița – Broșteni, locuiește o familie cu trei copii minori. Deși blocul prezintă pericol de prăbușire, Doina Ștefan și concubinul ei, Mihai Todosia, trăiesc împreună cu copiii în cele două camere care au mai rămas în picioare, după ce s-a distrus tot ce s-a putut din acel imobil. Clădirea nu mai are geamuri, iar vechile camere sunt acum folosite drept closet pentru acești oameni condamnați la o viață mizeră.
Femeia mai are trei copii, care, din cauza condițiilor grele de trai, au preferat să plece de lângă părinți.
Unul dintre băieți, în vârstă de 12 ani, Cătălin Dicu, a abandonat școala și a plecat să muncească ca cioban la o stână din județul Cluj. De doi ani, copilul își petrece cei mai frumoși ani printre oi și sălbăticiuni, în timp ce frații săi au rămas în Broșteni.
Mihaela, în vârstă de 11 ani, și Marian Dicu, în vârstă de 13 ani, locuiesc și sunt îngrijiți în Centrul de zi din Broșteni, finanțat de Fundația „Bread of Life”. Sunt de patru ani în grija acestei fundații, unde au toate cele necesare unei vieți decente. Copiii sunt la școală și dacă le este dor de mamă și frățiorii vitregi iau drumul spre casa insalubră unde locuiește restul familiei. Acești copii sunt din alte relații pe care femeia le-a avut în trecut.
Cu bărbatul cu care este acum, femeia are alți trei copii, dar doar cel mai mic poartă numele bărbatului.
– „Vreau să fim o familie”
„Vreau să-i recunosc și pe ceilalți doi. Vreau să fim o familie”, ne-a spus Mihai Todosia, care lucrează „la negru” prin sat, pe la gatere, pentru a aduce o pâine pe masa familiei sale.
Alături de cei doi concubini, la parterul blocului gata să se prăbușească trăiește Larisa, o fetiță vioaie în vârstă de șase ani, care a locuit și ea o perioadă la Fundația „Bread of Life”.
Acum două luni, mama ei a retras-o. Administratorul Centrului de zi din Broșteni, Gabriel Cazan, ne-a spus că mama fetei a luat-o pe micuță acasă pentru a avea grijă de ceilalți doi frățiori, un băiat – Sebastian, de trei ani, și o fetiță Maria – Bianca – de patru luni.
– Departe de școală
Cele două camere în care locuiesc cinci suflete nu au curent electric, nu au canalizare, nici apă. Sunt zile în care mama copiilor pleacă la „privat” după alimente și îi lasă pe copii singuri în casă.
Larisa și-ar dori să meargă în fiecare zi la grădiniță, pentru că este înscrisă la grupa mare, dar are de parcurs circa 3 kilometri până în Broșteni, ceea ce este prea mult pentru un copil atât de mic. Sunt zile în care tatăl ei o duce cu bicicleta la grădiniță, dar de multe ori nu are timp, pentru că trebuie să meargă cu noaptea-n cap la muncă în pădure.
Primăria Broșteni cunoaște acest caz și a încercat să îi ajute, într-un fel, pe acești oameni.
În primul rând, a ajutat-o pe Doina să își schimbe buletinul și să își treacă domiciliul în Holdița, pentru a putea beneficia de ajutor social. În acest fel, veniturile lunare ale acestei familii sunt compuse din alocația de două milioane de lei vechi pentru copii, ajutorul social de două milioane și jumătate de lei vechi și ce mai câștigă bărbatul din munca prin sat.
„Eu le cumpăr și haine și mâncare copiilor mei. Doar că stăm aici, la capătul lumii. N-avem apă, toaletă, mergem la pădure pentru necesități și stăm cu copiii la lampă. Sâmbăta mai mergem la o cunoștință, un domn singur, ne mai uităm la televizor. Dacă ne-ar da și nouă o locuință socială în centru, ne-ar fi mai ușor cu copiii”, ne-a povestit mama copilașilor, pe care am găsit-o chiar în casa bărbatului care îi „găzduiește” sâmbăta.
– Din Tecuci, la Holdița
În Holdița, părerile despre această familie sunt împărțite. Unii ne-au spus că femeia este mai ușuratică, „prietenoasă” cu toată lumea și mai trage și la măsea. Alții ne-au spus că cei trei copii trebuie ajutați neapărat, pentru că oricând pot să fie acoperiți de ruine.
„Pe cei mai mari, care sunt deja la școală, îi ajută Fundația „Bread of Life” și colegii de clasă. Părinții celorlalți copii au adunat bani și le-au făcut uniforme, îi ajută la lecții, le este mai ușor, dar cei trei care stau cu părinții sunt vai de capul lor…”, ne-a spus altă femeie din Broșteni.
Cele două camere în care am intrat, însoțiți de părinții copiilor și de reprezentanții Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, erau curate, dar neîncălzite. Explicația a fost că nu au fost acasă în ultimele două zile.
Doina Ștefan a venit în Holdița acum șase ani, ea fiind din Tecuci. La început, oamenii povestesc că primise porecla de „femeia satului”, din cauza „prietenilor” pe care și-i schimba frecvent.
După ce l-a cunoscut pe Mihai și a dat naștere și celor trei copii, lucrurile par să fi intrat în normal. Femeia spune că vrea să aibă o familie și „nici în ruptul capului nu-mi dau copiii la Stat”.
„Am făcut copiii ca să-i am cu mine, nu ca să-i dau”, ne-a explicat, pe un ton destul de răspicat, Doina, în vârstă de 34 de ani.
Tot ea ne-a spus că Primăria Broșteni le-a promis o locuință socială, în orașul Broșteni, pe care ei ar urma să o amenajeze. Fundația „Bread of Life” și-a arătat disponibilitatea de a le amenaja acea locuință, bineînțeles dacă o vor primi de la Primărie.
Riscă să-și piardă copiii
Șefa Serviciului de evaluare a situației de risc pentru copil din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, Veronica Măciucă, care ne-a însoțit la Holdița, împreună cu Florin Tărnăuceanu, șef serviciu rezidențial, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, ne-a spus că mama nu poate fi acuzată de neglijență, „ea are atașament pentru copiii, doar că este necăjită și stă într-o locuință nepotrivită”.
„Locuința este îngrijită, dar nu prezintă siguranță. Au nevoie de o altă locuință în care să-și crească copiii. Responsabilitatea cade pe umerii Primăriei Broșteni. Noi o să facem o solicitare scrisă către această instituție, ei urmând să facă un plan de servicii pentru această familie.
Dacă nu se face nimic în acest sens, noi suntem nevoiți să facem o sesizare scrisă către Judecătorie, care poate să intervină și chiar poate să-i oblige pe părinți să-și dea copiii la Stat până ce își vor schimba locuința”, ne-a explicat Veronica Măciucă.
Tot ea ne-a mai spus că în afară de fetița de doar patru luni de zile, ceilalți doi minori, cel de patru ani, respectiv de șase ani pot fi dați pentru o perioadă în grija Fundației „Bread of Life”, unde sunt și frații lor. Mama minorilor pare a nu fi dispusă să-și dea copiii la Centrul de zi.
