Familia tradițională și provocările moderne – Partea III

de Valeriu Lupu – doctor în științe medicale
”Femeile raționează, comunică și acționează ca
femeile, iar bărbații – ca bărbații și este foarte
bine așa, pentru că o femeie bărbată este tot atât
de dezagreabilă ca și un bărbat efeminizat”
Golda Meir
Evoluția copilului dincolo de familie
Evoluția individului în formare spre o normalitate firească este greu de presupus a se realiza când datele problemei se schimbă, așa cum se întâmplă astăzi prin susținerea ideii că primii pași în formarea viitorului adult se pot face în orice condiții. Falimentul experimentului Makarenko este de notorietate astăzi, pentru că a plasa copilul în alt mediu decât cel familial, este ca și cum ai trimite în pădure un animal domestic care, ori se va sălbătici întorcându-se la instinctele primare, ori va cădea pradă habitatului sălbatic al pădurii. Este și motivul pentru care instituționalizarea copilului în perioada comunistă a fost un eșec, soluția cea mai umană și pozitivă ca rezultat, pentru copiii în dificultate, fiind totuși familia normală.
Situația nu este diferită nici atunci când se pune problema adopției copiilor în cuplurile homosexuale. Argumentația este una extrem de simplă. Dacă pentru dezvoltarea copilului într-o familie normală, fie ea și surogat (adoptivă), unde mama și tatăl (femeie și bărbat) sunt cei doi piloni ce fundamentează educația și reperele existențiale pentru copil, cum va face el diferența între părinții care de data aceasta sunt de același sex? Care este mama și care este tatăl? pentru că tipologiile (fizice și psiho-afective) sunt diferite, iar impactul educațional de asemenea. Cum se va reflecta educația unui cuplu gay asupra fetiței adoptate, sau a unui cuplu de lesbiene asupra unui băiat adoptat?
Cum se vor raporta la aceste cupluri crizele existențiale, de pildă, prin care trece adolescentul sau adolescenta legate de intimitatea unor transformări biologice caracteristice pubertății? Sunt dileme la care psihologia și pedagogia modernă trebuie să răspundă, pentru că impactul poate fi unul catastrofal. Înainte de a căuta răspunsul, care oricum este din domeniul speculațiilor, familia tradițională rămâne fundamentul existențial al societății umane. Nimic nu poate înlocui dragostea maternă și ocrotirea paternă, nimic nu poate înlocui ambientul familial care conturează personalitatea umană, nimic nu va putea înlocui relațiile de familie care sunt baza oricărei societăți raționale și naționale.
Sunt valori pentru care ”Coaliția pentru familie” militează la nivel național, iar platforma de sprijin ”Împreună” își concentrează eforturile pentru respectarea acestor valori. Atitudine civică până la urmă, pentru că se pare că tendința modernă este de a submina valori consacrate istoric, prin tot felul de experimente ce privesc modele culturale, zone geografice, comunități etnice, colectivități naționale, sisteme și structuri sociale, modele educaționale, marea lor majoritate însă sfârșind lamentabil.
A venit se pare rândul familiei, singura redută a firescului în relațiile interumane, pentru că între timp multe din celelalte valori au căpătat o valoare relativă. Se pierde din vedere faptul că în cazul familiei este vorba de latura existențială a speciei umane, pentru că în lumea asta fiecare ființă viețuitoare, inclusiv omul, are un parcurs dat de firescul și natura sa specifică. Se pierde din vedere și faptul că există o diferență netă între viața de familie, care poate fi una consensuală sau la libera alegere, și relațiile de familie care înseamnă ereditate, filiație genetică, descendență, prin urmare raporturi de ordin biologic ce implică responsabilități precise.
Tentativele, perseverente și tenace, de a introduce nefirescul în viața și relația de familie prin căsătoriile între persoane de același sex de pildă, consacrarea legislativă și introducerea în educație a acestor anomalii contra naturii, nu înseamnă altceva decât a ridica anormalul la rang de normalitate și imoralitatea la rang de moralitate. Or, aceasta înseamnă a contrazice și a încălca legile naturii, înseamnă ca omul să se ridice împotriva lui însuși, ceea ce este greu de acceptat, pentru că pune în pericol însăși viața și perspectiva ei. Mai mult, natura se răzbună drastic pe cei care-i încalcă legile.
Pentru realitățile momentului și în perspectiva viitorului, familia este și rămâne ca întotdeauna suportul vieții, a perspectivei ei pentru specia umană, este suportul apartenenței și identității naționale, așa încât lovind în familie lovești de fapt în națiune. Suficiente motive pentru ca familia să fie susținută, încurajată și ocrotită mai mult ca oricând, pe orice cale așa cum ne învață experiența de veacuri, credința strămoșească, învățăturile bisericii noastre și realitățile zilnice. Îmbucurător este faptul că susținerea familiei capătă anvergura unui fenomen de masă prin susținerea civică care crește de la zi la zi, printre sprijinitori numărându-se peste 1024 de organizații nonguvernamentale și peste șase asociații internaționale.
În concluzie
1.Familia rămâne structura socială fundamentală care garantează perpetuarea
vieții, speciei umane și valorilor ei.
2.Valențele educativ-formatoare ale familiei sunt esențiale pentru generațiile
care se succed.
3.Tentativele de subminare a familiei au fost sortite eșecului, pentru că ea
reprezintă fundamentul biologic al existenței umane.
4.Modernizarea familiei sub aspectul vieții de familie poate suferi influențele
timpului, nu și relațiile de familie, pentru că acestea din urmă țin de ereditate
și filiație genetică.
5.Familia rămâne un reper existențial, o valoare umană și o garanție pentru
neam și cultura lui.
Bibliografie;
1.A.C – Până unde și-a avut rostul mișcarea de emancipare a femeii?, Smart Woman, News.ro, 9 sept. 2009;
2.Beauvoir Simonne – Al doilea sex, Ed. Univers, Buc. 2004;
3.Burciu Ilinca, Tiță Claudia – Feminismul, WordPress.com, 27.01.2015;
4.Ciupercă C – Cuplul modern; între emancipare și disoluție, Ed. Tipoalex.Alexandria, 2000;
5.Constantinescu M – Sociologia familiei, Ed. Universitaria, Pitești, 2004;
6.Dan Sebastian – Emanciparea femeii și consecințele asupra familiei, News.ro, august 2015;
7. Lupu V – Medicină și societate (eseistică medicală), Ed. Pim, Iași, 2013;
8.Miroiu Mihaela, Grunberg Laura – Abordări feministe în filosofiacontemporană (drumul către autonomie),Ed. Polirom, Iași, 2004;
9.Miroiu Mihaela, Dragomir Otilia – Lexicon feminist, Ed. Polirom, Iași, 2002;
10.Popescu Cristian – Alexandrina Cantacuzino și mișcarea feministă românească, historia. ro, 20;
11.Simonnet Dominique – Cea mai frumoasă istorie a iubirii, Ed. Paralela 45,Buc. 2006;
12.Traister Rebeca – Alianța familiilor din România, rostonline.ro.