„Fălticeni – oameni de seamă”, ediția a II-a

Sâmbătă, 21 aprilie, la Fălticeni, s-a desfășurat cea de-a II-a ediție a simpozionului „Fălticeni – oameni de seamă”, organizat de Asociația „Lumina” din Fălticeni. Tema întâlnirii elitelor culturale din urbea de pe Șomuz și din Suceava a fost „Familia Cazaban”, una dintre cele mai prolifice și spectaculoase, recunoscută ca fiind una din marile familii ale României. Familia Cazabanilor are o istorie de peste 100 de ani care a început la Fălticeni, dar a cucerit întreaga Românie. Actorul Jules Cazaban, compozitoarea Mansi Barberis, sculptorul Ion Irimescu, pianista Rodica Șutu, muzicianul Costin Cazaban, istoricul și criticul de artă Jean Cazaban, muziciana Alexandra Ioan, inginerul Ludovic Cazaban, cântăreața de operetă Nora Marinescu-Nicolescu, inginerul- inventator Corneliu Cazaban, inginerul și cercetătorul Radu Cădere, scriitorul Theodor Cazaban, regizoarea Sorana Coroamă – Stanca sunt doar câteva dintre personalitățile din lumea artistică, descendente ale Cazabanilor.
Cronica de familie a Cazabanilor moderată de prof. univ. dr. Dan Dascălu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava a fost un adevărat tur de forță istoric, geografic și cultural, mai ales că printre invitații care au luat cuvântul s-a numărat și Eugen Dimitriu, cel care a publicat în 2007 volumul „Cazabanii de la Fălticeni”. Alături de Eugen Dimitriu, cei de la Universitatea „Ștefan cel Mare” au realizat o întoarcere în orașul cazabanilor, cu povești despre case, străzi, priveliști care astăzi nu mai există.
Omagiu publicistului Theodor Cazaban
Pentru că pe 2 aprilie 1921 la Fălticeni se năștea Theodor Cazaban, cei prezenți au adus un omagiu publicistului care în noiembrie 1947 părăsea țara pentru a se stabili la Paris. Despre perioada 1947 – 4 martie 2016, când s-a stins din viață fără a mai revedea măcar o dată pământul natal, asistent univ. dr. Gina Puică, vorbește în cartea „Theodor Cazaban ou la révolte silencieuse”, carte care va apărea în câteva zile la o editură din Paris și care a fost prezentată la Fălticeni de prof. univ. dr. Elena – Brândușa Steiciuc.
„Cu foarte mici modificări față de teza de doctorat susținută la Universitatea din Nisa (Franța) în 2012, cartea are marele merit de a aduce pentru prima dată un autor destul de puțin cunoscut, dacă nu ignorat, cu îndepărtate origini franceze, care și-a trăit cea mai mare parte a vieții în exil, unde a denunțat ororile regimului totalitar din țara sa, pe care nu a mai revăzut-o niciodată. Este o cercetare întreprinsă cu pasiune intelectuală și cu indiscutabil talent critic despre autorul pornit din Fălticeni, Theodor Cazaban, unul dintre acele cazuri speciale de scriitori, aflați la frontiera a două limbi și a două culturi, revendicați de două spații culturale, de cel român și cel francez”, a precizat prof. univ. dr. Elena – Brândușa Steiciuc.
Călătoria lui Theodor Cazaban de la Fălticeni la Paris
La rândul său, asistent univ. dr. Gina Puică, le-a vorbit celor prezenți despre călătoria lui Theodor Cazaban de la Fălticeni la Paris. „Drumul de la Fălticeni la Paris a fost un drum fără întoarcere, dar un drum deschis care ne impune nouă să îl aducem pe scriitor acasă, ceea ce dumneavoastră în primul rând și Ascoiația «Lumina» ați făcut astăzi”.
Scriitorul Eugen Dimtriu a vorbit despre „Prietenul meu Dorel” așa cum îi spuneau cunoscuții lui Theodor Cazaban. Distinsul scriitor sucevean l-a cunsocut pe Theodor Cazaban în 1935, fiind coleg cu fratele acestuia la Liceul „Nicu Gane”.
„De la 1 ianuarie 1944 nu l-am mai văzut pe prietenul la care țineam mult. O jumătate de secol nu am schimbat o vorbă, mulțmindu-mă să-i ascult vocea la posturile de radio bruiate fantastic de comuniști. După 1989 telefoanele și scrisorile ne-au apropiat din nou. Auzind că vreau să scriu o cronică de familie, Cazabanii, Dorel a fost de acord și pe diverse căi, rudele mi-au pus la dispoziție multe documente, în trei ani lucrarea fiind gata”, a spus scriitorul Eugen Dimtriu.
Fălticeniul a avut o pleiadă extraordinară de personalități culturale
Universitarul sucevean Dan Dascălu a vorbit despre „Cazabanii – sociologia unei familii de intelectuali din Fălticeni”, reușind și o explicație pertinentă a numărului mare de personalități culturale fălticenene plecând de la o paradigmă despre formarea intelectualului, exprimată în 1942 de sociologul Mircea Vulcănescu: vocația, familia, școala, întâmplarea, maeștrii, tovarășii, rezistențele, critica, succesul.
„Dintre ele, cred că două sunt extraordinar de importante, familia și școala, considerați factori pregătitori. Școala a însemnat enorm de mult pentru ceea ce a fost intelectualitatea fălticenenă și mă refer aici la Liceul «Nicu Gane». Profesori ca Vasile Ciurea, Virgil Tempeanu, sunt de un nivel extraordinar și au pus amprenta asupra elevilor acestui liceu.
Dincolo de școală, Fălticeniul a avut această pleiadă extraordinară de personalități culturale datorită unor mari familii de intelectuali, dinastii intelectuale, Lovineștii în primul rând, Cazabanii, familia Stino, familia Gorovei, familia Tatos și altele”, a precizat Dan Dascălu.
Vernisajul expoziției „Și natura are suflet”
Manifestarea de sâmbătă a inclus și vernisajul expoziției de pictură „Și natura are suflet”, realizată cu lucrările farmacistei Mariea Lungu. Gândurile bune despre lucrări și artistă au fost spuse de prof. Loredana Mihaela Ceică, inspector școlar pentru arte și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava și criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură Suceava.
„Contează foarte mult atât pasiunea și profesionalismul, cu o parte din profesionalism am venit eu, cu talentul a venit doamna și am scos un lucru minunat. Este prima expoziție, arată foarte bine, cu foarte multe lucrări și sunt sigură că lucrările dumneaei vor stârni intereseul și ne vom reîntâlni la cât mai multe expoziții nu numai la Fălticeni”, a precizat insp. Loredana Mihaela Ceică.
Pe lângă partea culturală, evenimentele organizate de Asociația „Lumina” au și o latură socială, de strângere de fonduri pentru cei aflați în suferință și necaz.
„Sperăm la cât mai multe ediții pentru că ne propunem să promovăm Fălticeniul, marile personalități ale Fălticeniului din trecut și de astăzi. Aceste activități au și o componentă socială. Doamna Mariea Lungu ne donează două tablouri. După acest eveniment va avea loc un bal caritabil, iar la tombola organizată și cu alte obiecte vor fi și aceste două tablouri. Cu fondurile strânse vom merge la Așezământul pentru bătrâni de la Bogădănești, unde noi ne ducem de câteva ori pe an, pentru a ajuta un pic la nevoile infinite de acolo”, ne-a spus Flavius Melinte, președintele Asociației „Lumina”.