Falimentați de prețul grâului

– An de an prețul oferit de procesatori pentru kilogramul de grâu scade, în timp ce cheltuielile pentru investiții cresc simțitor
– Atât marii cultivatorii de grâu, cât și simplii țărani, se plâng de faptul că după ce vor trage linie vor înregistra pierderi de câteva milioane de lei vechi la fiecare hectar cultivat cu grâu
– În acest an investițiile într-un hectar cultivat cu grâu au fost de cel puțin 15 milioane de lei vechi, în timp ce prețul oferit de procesatori nu depășește 4000 de lei pe kilogram
Nu-și scot nici măcar banii investiți. Aceasta este drama pe care o trăiesc cultivatorii de grâu după seceriș, prețul oferit de procesatori pentru kilogramul de grâu neacoperind nici măcar cheltuielile pe care aceștia le-au suportat pentru înființarea, dezvoltarea și recoltarea acestei culturi. Fie că este vorba de asociații agricole, sau de simpli țărani care și-au însămânțat grâu pe suprafețe mici de teren, situația este aceeași, prețul oferit de societăți pe kilogramul de grâu este de-a dreptul ridicol. „În acest an am avut o producție medie la hectar de 2.560 de kilograme de grâu. Pentru fiecare hectar cultivat am cheltuit aproape 15 milioane de lei. Dacă vom reuși să vindem grâul cu 4.000 de lei kilogramul, mai mult nu oferă nimeni, pentru cele 2.560 de kilograme scoase la hectar vom încasa 10.240.000 de lei, ceea ce înseamnă că la fiecare hectar pierdem aproape 5 milioane de lei”, a declarat Costache Sandu, președintele Societății Agricole Plopeni, asociație care a cultivat în acest an cu grâu aproape 250 de hectare de teren. Dintr-un calcul simplu rezultă că pentru a-și scoate măcar banii investiți asociația ar fi trebuit să realizeze o producție medie la hectar de 3740 de kilograme de grâu, producție greu de atins și într-un an caracterizat de condiții agro-climaterice deosebite. Situația societății din localitatea Plopeni este deosebit de critică, deoarece, conform convențiilor încheiate, aceasta trebuie să dea membrilor ei câte 500 de kilograme de grâu pentru fiecare hectar cedat, cantitate care nu poate fi oferită în condițiile în care costurile sunt mai mari decât profitul. „De la an la an, în mod inexplicabil, sumele necesare pentru investiții cresc, în timp ce prețul oferit de procesatori scade. În aceste condiții am ajuns ca în acest an să lăsăm necultivate aproape 200 de hectare de teren agricol, cifră care va crește mult de anul viitor”, a atenționat Sandu, precizând că dacă în acest an a cultivat cu grâu aproape 250 de hectare, anul viitor va mai însămânța cel mult 100 de hectare. Acesta a precizat că, dacă în perioada 1992-1998 cheltuielile însumau doar o treime din profit, treptat, acestea au început să devină din ce în ce mai mari, ajungând, în ultimii doi ani, comparabile sau mai mari decât profitul.
– Un litru de motorină „costă” 10 kilograme de grâu
O situație cel puțin la fel de dramatică poate fi întâlnită și la simplii cultivatori, care au însămânțat cu grâu suprafețe mici de teren. Deoarece aceștia cultivă suprafețe reduse ca întindere, costurile suportate pentru însămânțări, fertilizări sau treierat sunt și mai mari, cultivatorii abia reușind să scoată jumătate din banii investiți. „Ultima oară când am pus grâu a fost anul trecut. Am băgat într-un hectar 18 milioane de lei și am scos 3.000 de kile. Le-am vândut la o fabrică de pâine cu 3.500 kilogramul, și am luat aproape 10 milioane. Cine mă despăgubește pentru cele opt milioane aruncate în vânt?”, se întreabă revoltat Mihai Sîrghie, unul din cultivatorii care s-au „ars” serios cultivând grâu. Foarte pornit împotriva „statului care nu ajută țăranii”, acesta a oferit un exemplu elocvent în ceea ce reprezintă bătaia de joc pe care trebuie să o suporte cultivatorii de grâu. „Pentru un litru de motorină, care pe câmp se duce una-două, trebuie să vând 10 kilograme de grâu. Așa nu se mai poate”, spune Mihai Sîrghie. Aceeași stare de nemulțumire poate fi întâlnită la toți țăranii care au cultivat grâu în ultima perioadă. „Noi, agricultorii, suntem bătaia de joc a multora. Din banii investiți în culturile de grâu abia mi-am scos jumătate din ei, cauză din care îmi voi lăsa cel puțin două hectare în pârloagă”, ne-a spus Ilie Popa, un sătean care ar mai cultiva grâu doar dacă ar avea asigurat un profit de minimum 5%.
Investițiile într-un hectar cultivat cu grâu, minimum 15 milioane de lei vechi
Având în vedere prețurile din ce în ce mai mari, pentru a aduce grâul în depozite cultivatorii au trebuit investească în fiecare hectar cultivat cu această cultură minimum 15 milioane de lei vechi. Cele mai consistente investiții vizează aratul, 2,5 milioane de lei vechi, îngrășămintele chimice, cel puțin încă 3 milioane de lei vechi, și treieratul, care scoate din buzunarul cultivatorului încă cel puțin 2 milioane de lei vechi. Dacă mai adăugăm costul seminței și cheltuielile necesare pentru discuit, fertilizare, erbicide, îngrășăminte, transport de la ogor la hambar, plus alte cheltuieli adiacente, ajungem la aproape 15 milioane de lei vechi. În cazul fericit în care cultivatorii „păcălesc” un procesator să le ofere 4.000 de lei vechi pe kilogramul de grâu, pentru a ajunge la profit acesta ar trebui să atingă o producție de măcar 4.000 de kilograme la hectar, producție foarte greu de atins în această zonă a țării.