Făina va fi fortifiată cu fier și acid folic, pentru reducerea anemiei

Ministerul Sănătății propune fortifierea făinii cu fier și acid folic pentru reducerea anemiei – afecțiune care provoacă anual peste 11.000 de decese premature datorate defectelor de tub neural și al cardiopatiilor -, după modelul de prevenire a gușei endemice prin iodarea sării.
Proiectul de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Sănătății și supus dezbaterii publice pe site-ul instituției, reglementează condițiile referitoare la fortifierea universală cu fier și acid folic a făinii destinată consumului uman pe piața internă, în scopul prevenirii tulburărilor prin deficit de fier și acid folic.
În România, anemia prin deficit de fier și de acid folic duc la o scădere a productivității muncii cu pierderi estimate la 265 milioane de dolari pe an, creșteri în costul îngrijirilor de sănătate cu 45 de milioane de dolari anual și peste 11.000 de decese premature din cauza defectelor de tub neural și al cardiopatiilor, potrivit Ministerului Sănătății.
Anemia, definită ca o scădere a concentrației de hemoglobină sub un anumit nivel, este o problemă de sănătate publică larg răspândită, cu consecințe majore asupra sănătății umane și a dezvoltării economice și sociale. Deși estimările privind prevalența anemiei variază într-un spectru larg și datele concrete deseori lipsesc, este acceptat și asumat faptul că în multe zone, într-o proporție semnificativă, femeile însărcinate și copiii sunt anemici.
Deși anemia a fost recunoscută ca o problemă de sănătate publică de mulți ani, au fost înregistrate foarte puține progrese și prevalența globală a anemiei rămâne inacceptabil de mare.
De aceea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF evidențiază din nou nevoia urgentă de a combate anemia și subliniază importanța recunoașterii etiologiei multifactoriale a acesteia, în vederea creării unor programe eficiente de control.
Anemia prin deficit de fier produce scăderea imunității și îmbolnăviri frecvente, mai ales la copii și femei gravide, avort, prematuritate, dismaturitate, scăderea capacității de concentrare și a randamentului școlar. La nivel național, se înregistrează pierdere de energie, productivitate, inteligență și reducerea creșterii economice, cu efecte semnificative asupra PIB, reducerile acestuia ajungând până la cinci la sută.
Actul normativ se referă la implementarea măsurilor necesare pentru fortifierea universală a făinii cu fier și acid folic, la obligativitatea fortifierii făinii pentru consumul intern, termenele de implementare, normele tehnice necesare, instituțiile sau structurile responsabile de monitorizarea și controlul acestor măsuri. Prin fortifiere se înțelege îmbogățirea cu minerale și vitamine a alimentelor consumate în mod obișnuit, în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a acestora.
Pâinea reprezintă un aliment de bază în România și este consumată de întreaga populație, indiferent de vârsta sau categorie socială. În nota de fundamentare se arată că acesta este principalul motiv pentru care au fost alese făina, respectiv pâinea pentru fortifiere.
Fortifierea făinii reprezintă o intervenție cu o mare eficiență de cost și în același timp o modalitate simpla de administrare a fierului și acidului folic la nivel național.
Experții internaționali arată că asigurarea, prin fortifiere, a micronutrienților necesari pentru combaterea anemiei datorată deficienței de fier și acid folic prezintă un raport extrem de ridicat beneficii – cost și a fost clasificată pe locul doi în lista priorități, după combaterea HIV/SIDA.
Anemia prezintă efecte negative semnificative atât asupra dezvoltării copiilor, cât și asupra productivității adulților. Exemplele concludente la copii vizează scăderea IQ cu 5-10 la sută, performanțe școlare sub nivelul normal, deficiențe cognitive cu implicație în performanța educațională și productivitatea viitoare. Totodată, copii anemici au un deficit de 0,5 SD la testele cognitive (studiile medicale arată că o scădere cu 1 SD rezultă în pierderi viitoare ale veniturilor de 4-20 la sută). La adulți, anemia provoacă slăbiciune fizică și oboseală continuă, precum și o scădere în productivitatea zilnică de minim 2,5 la sută.
Deficitul de acid folic provoacă defecte la naștere (spina bifida – una dintre principalele cauze ale paraliziei infantile, anencefalie) și accidente cardiovasculare.
– Fortifierea făinii, cea mai eficientă și ieftină metodă
Fortifierea făinii s-a dovedit a fi cea mai eficientă și ieftină metodă de prevenție și corecție la nivel global, cu implicații minime asupra mediului de afaceri industrial și asupra bugetului anual al consumatorilor. Cantitățile necesare de supliment nutritiv din conținutul premix-ului sunt extrem de scăzute. Costurile în cazul folosirii premixului sunt de 1,68 lei noi pe/ tona de făină, investiția în moară variază între 4.800 și 24.000 de lei noi, iar costul suplimentar la consumator pentru o pâine de 300 de grame pe zi este de 0,192 lei noi pe an.
Principalele beneficii ale introducerii fortifierii făinii cu fier și acid folic constau în îmbunătățirea imunității generale și a rezistenței la infecții, scăderea morbidității și a mortalității la copii și femeile gravide, îmbunătățirea performanțelor școlare la copii și adolescenți, prevenirea deficitului cognitiv permanent la copii, cu impact semnificativ asupra coeficientului de inteligență, asigurarea unei mai bune dezvoltări fizice a copiilor, reducerea capacității scăzute de muncă și creșterea productivității cu impact pozitiv asupra PIB cu până la cinci la sută, scăderea ratei deficitelor congenitale de tub neural, a cardiopatiilor ischemice, a costurilor legate de îngrijirea unor copii născuți prematuri, cu greutate mică la naștere, copii cu defecte congenitale, cât și reducerea costurilor pentru programe de suplimentare cu fier la grupuri populaționale mari, care prezintă o incidență crescută a anemiei.
Studiile arată că 50 la sută dintre copiii cu vârsta sub un an au anemie cauzată de deficiență de fier (studiile din perioada 1991-2003). Rezultatele unui studiu din 2005 mai arată o prevalență a anemiei la copiii de un an (59,3 la sută), la copiii școlari (6-7 ani – 23,4 la sută), precum și la grupa de vârstă 12-23 luni (56,8 la sută). Totodată, studiile au indicat că greutatea medie la naștere era constant de 3200 de grame, cu 200 de grame mai puțin decât în țările din Europa de Vest. Ponderea copiilor cu o greutate mică la naștere a variat între opt la sută în 1991, 9,1 la sută în 1999, 7,8 la sută în 2001, 8,5 la sută în 2005. Studiul din 2005 a mai indicat faptul că 42,5 la sută dintre gravide aveau anemie.