„Mănăstirea Dragomirna” (II)
„Alături este muzeul mănăstirii. În acest muzeu se pot vedea multe lucruri și opere de artă. Sunt evanghelii și tetraevanghelii, ca cele dăruite, de exemplu, de Anastasie Crimca, de-o măiestrie deosebită. Opere de artă adevărată și muncă neodihnită. Ce oameni trebuie să fi fost aceia cari toată viața lor scriau pe pergament asemenea cărți sfinte, cari munceau și câte-o zi până să dea o literă de o asemenea frumusețe! Ce să mai spunem de crucea de abanos, ferecată cu argint, dăruită de Toma, vistiernicul mănăstirii Voroneț, sau crucea de cedru cu 32 de iconițe, sculptate în lemn, ferecată în argint aurit, dăruită de Crimca.
Câteva ore trăite aici, este tot ce poate fi mai frumos, mai plăcut și mai sănătos pentru tot omul care vine să scape puțin de sgomotul și năcazul zilei”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XIII, nr. 3266, 8 Iulie 1936.
„Fabrica de lapte”
„Un teren înmărăcinat, părăsit. Locuitorii se obișnuiseră cu el, așa cum te obișnuiești cu un lucru pe care nu-l mai iei în seamă. Dar într-o zi, trecătorii au privit nedumeriți la marginea vechiului pîrlog. Oameni arși de soare, la volanul excavatoarelor și buldozerelor, împrăștiau apatia locului prin suflul viguros al mașinilor. Se săpa de zor, se turnau fundații. Apoi au început să se clădească ziduri. Curînd s-a aflat că în această construcție modernă, cu hale mari și ferestre largi, se va valorifica un produs specific acestei zone – laptele. Au sosit apoi mașinile. Rezervoare termice și frigorifice, cu manete și țevi nichelate, au ocupat spațiile supraetajate. Oameni, în majoritatea lor calificați la locul de muncă, sub îndrumarea tehnicienilor și inginerilor, au învățat tainele mașinilor moderne prin care laptele din izvorul ugerului se transformă în alimente cu mare valoare nutritivă: brînzeturi și alte derivate”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5165, Suceava, Marți 21 iulie 1964.