Fabiola de la Cuba: „Cînt pentru că este o nevoie a sufletului meu”



Fabiola de la Cuba: "Cînt pentru că este o nevoie a sufletului meu"
Fabiola de la Cuba: "Cînt pentru că este o nevoie a sufletului meu"

Fabiola de la Cuba, „diva muzicii peruane”, care va susține, pe 19 octombrie, la București, un spectacol care va reuni muzică latino și elemente din lumea civilizațiilor preincașe, susține, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că ar putea veni în România și cu următorul spectacol pe care îl va concepe.
Spectacolul Memorias del Alma, pe care îl va prezenta în octombrie, la Sala Palatului, este creat de artistă, a cărei voce de excepție și prezență scenică asigură axa întregului show. Memorias del Alma a fost prezentat în mai multe situri arheologice din America Latină, fiind ovaționat întotdeauna de mii de spectatori. Acum, cântăreața a pornit în turnee prin lume pentru a demonstra tuturor faptul că istoria și cultura peruană înseamnă „ceva mai mult decât Machu Pichu”.
Reporter: Cum se face că ai ajuns în România cu atât timp înaintea concertului?
Fabiola de la Cuba: Am venit pentru a face promovarea spectacolului nostru, pentru a putea povesti românilor mai mult despre munca și despre rădăcinile noastre. Vrem să vorbim despre ce înseamnă Peru nu doar la nivelul muzicii și a dansului, ci și despre cultura peruană.
Rep: Ce ai pregătit în spectacolul Memorias del Alma ?
F: Va fi un spectacol care are ca puncte de susținere muzica și dansul, dar munca noastră se bazează și pe arta video. Va fi un spectacol de aproximativ două ore, în care se îmbină multe elemente naturale: apă, aer, foc și pământ.
Rep: Ai susținut un concert și în Grecia. Cum percep europenii această muzică, strâns legată de cultura și de tradițiile sud-americane?
F: Foarte bine. Cred că muzica este foarte atractivă și le place europenilor. Un lucru important este și că țara mea are influențe europene, de la spanioli, însă muzica se regionalizează în Peru. Are un ritm propriu care caracterizează oamenii din această zonă, băștinașii. Rezultatul este unul foarte interesant la nivelul reprezentării culturale.
Rep: Cum te aștepți să primească românii acest spectacol?
F: Cred că pentru ei va fi o experiență interesantă, pentru că vor cunoaște această cultură milenară a incașilor, care se va reflecta într-un spectacol contemporan ce va reuni întregul lor trecut.
Rep: Ce rol joacă celelalte elemente din spectacol: dansul, teatrul, proiecțiile video?
F: Pilonii acestui spectacol sunt muzica și dansul. Acestea sunt foarte variate: se vor regăsi ritmuri marinărești, de petrecere, valsuri, precum și alte genuri muzicale peruane. Teatrul și conceptul vizual sunt complementare spectacolului.
Rep: Ce te-a făcut să alegi civilizația peruana ca sursă de inspirație pentru spectacol?
F: Chiar dacă alți artiști sunt influențați de muzica rock, sau de alte tendințe occidentale, eu îmi iubesc rădăcinile. Consider că este important să promovez această istorie care a fost privilegiată de-a lungul timpului. În Peru există ceva mai mult decât Machu Pichu.
Rep: De la ce a pornit ideea spectacolului Memorias del Alma?
F: S-a născut pentru că am simțit nevoia să fac un proiect complex, cum nu s-a mai realizat până acum în Peru. Am vrut să fac ceva original, care să povestească și să cânte despre istoria acestei țări. Spectacolul vrea să transmită, într-o manieră profundă, dar în același timp simplă, ceea ce reprezintă Peru. Oriunde am fi, suntem ambasadorii țării noastre.
Rep: Vei aduce în România și celălalt proiect al tău, Paloma de Fuego ?
F: Cu siguranță. Paloma de Fuego este un proiect special pentru mine pentru că este un omagiu adus mamei mele, care a murit de curând. Este un privilegiu să transform această durere în muzică, pe care să o ofer lumii. Paloma de Fuego reprezintă un gest de dragoste și vreau să spun și românilor ceea ce simt pentru una dintre persoanele cele mai iubite din viața mea.
Rep: Ce importanță au telenovelele pentru tine? Ai fost protagonista unui astfel de serial.
F: Nu sunt foarte importante. La momentul respectiv a fost o experiență nouă pentru mine, a fost interesant, însă în mod clar, viața mea este dedicată celei mai mari pasiuni pe care o am: muzica.
Rep: Ești de profesie arhitect. Ai practicat această meserie când ai ajutat la construirea unui mic sat. Cum a fost această experiență?
F: A fost un proiect minunat, pe care îl iubesc ca pe copilul meu. Am lucrat cu multă dragoste, pentru că a fost destinat unor mame care nu aveau nici o posibilitate de a avea o locuință decentă în care să își crească copii. Satul a fost construit pentru femei care își cresc singure copii, cu mult efort, fără nici un fel de sprijin. Realitatea în care trăiau aceste femei este dureroasă. A fost foarte important pentru mine să particip la un proiect care să le ajute și să le spună că există persoane care le iubesc. Pe de altă parte, este un proiect frumos din punct de vedere estetic: este un sat care se aseamănă foarte mult cu Muzeul Satului din România, cu locuințe tradiționale, în care se realizează țesături și obiecte din ceramică.
Rep: Ce te face, totuși, să-ți dedici cea mai mare parte a timpului muzicii?
F: Cânt pentru că este o nevoie a sufletului meu. Toate ființele simt nevoia să se exprime, prin intermediul unui anumit limbaj. Unii oameni scriu, alții pictează, unii salvează vieți prin intermediul medicinii, iar alții, ca mine, se simt vii prin intermediul cântecului. Fiecare notă muzicală îmi face inima să vibreze intens și mă face să simt că trăiesc. Muzica este marea mea pasiune. Cele 24 de ore ale zilei le dedic muzicii și promovării culturii țării mele, și bineînțeles, fiicei mele care mă însoțește peste tot pe unde mă poartă nebunia vieții.
(Interviu realizat de Cristina MAZILU)