Majoritatea angajaților români sunt de părere că practicile de corupție sunt întâlnite la scară largă în România, dar numai 19% spun că în sectorul în care activează firma lor se dă mita pentru a câștiga contracte, se arată într-un studiu al Ernst&Young privind frauda și corupția.
„Majoritatea respondenților din România contestă existența mitei și a corupției în apropierea afacerilor pe care le desfășoară. Astfel, 61% dintre respondenții din România sunt de părere că practicile de corupție sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale își supraevaluează rezultatele din situațiile financiare și doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor și subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt și respectarea bugetului”, se arată într-un comunicat al firmei de consultanță și audit.
Mai mult, dintre românii chestionați, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor își desfășoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câștiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmație a fost susținută și de cei 59% dintre respondenții români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenții pentru a câștiga sau menține o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supraviețuiască, nici măcar în situația unei recesiuni economice.
Europa de Est cuprinde Statele Baltice, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ucraina.
Rezultatele studiului scot în evidență faptul că majoritatea respondenților percep corupția ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în țările lor, dar când vine vorba despre existența acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepția lor se schimbă.
„Pentru a reduce riscurile de fraudă, mită și corupție, managementul trebuie să conștientizeze faptul că și compania pe care o conduce, și nu doar piața locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea și implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”, a declarat Kenan Burcin Atakan, lider al fraud investigation&dispute services din cadrul Ernst & Young România.
Pe de altă parte, studiul, realizat în 36 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA), relevă că respondenții români sunt mai optimiști decât ceilalți est europeni în ceea ce privește evoluția pieței locale. Astfel, 40% dintre ei se așteaptă la o îmbunătățire a condițiilor de piață pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenții din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de țări.
Studiul arată că un număr considerabil de companii din EMEIA resimt o presiune crescândă din partea investitorilor și a acționarilor pentru atingerea obiectivelor și pentru o îmbunătățire a performanțelor lor financiare. Multe companii se confruntă cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectată la nivelul angajaților și managerilor prin reducerea remunerației lor. Astfel, 79% dintre respondenții din România au menționat că se așteaptă la înghețarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiar la reducerea salariilor și eliminarea completă a bonusurilor în ultimul an, în comparație cu 59% din totalul participanților la studiu.
Deși respondenții români susțin că au o viziune optimistă în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de piață, acest lucru este contrazis de așteptările lor. Ei se așteaptă ca obiectivele financiare să devină și mai greu de atins și la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.
Studiul a fost realizat între noiembrie și decembrie 2012, prin intervievarea a 3.459 de angajați ai unor companii mari din 36 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa. Rezultatele înregistrate în Europa de Est au la bază 1.256 de interviuri în 12 țări, dintre care 100 de interviuri efectuate în România.
