Doi sfinți militari, venerați în lumea catolică și ortodoxă, au dat naștere unor „coridoare culturale” care au facilitat integrarea spațiului românesc în cel european. Aceste „culoarele culturale”, după cum le-a numit academicianul Răzvan Theodorescu (1974) în lucrarea „Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti – secolele X-XIV”, au fost deschise în perioada medievală de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, general roman de origine greacă și ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină, și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, care a trăit în vremea împăraților Maximian și Dioclețian în cetatea Tesalonic, în secolul al III-lea.
- „Coridoarele culturale” merg din și înspre Bizanț
„Culoarele culturale”, care țin de lumea catolică la vest și de cea ortodoxă la est, toate plecând din Bizanț și înspre Bizanț, au asigurat „prelungirea efectivă pe pământ românesc a unor mari arii culturale din Europa” (Theodorescu, 1974, p. 348), favorizând schimburile culturale și integrarea provinciilor românești în spațiul european.
Pe baza cercetărilor lui Răzvan Theodorescu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, a explicat că cele patru coridoare culturale sunt: bizantin, care pleacă de la Constantinopol (actual Istanbul) spre Țările Baltice, trecând prin estul Germaniei; central european – din Europa de Vest către Balcani, trecând prin Transilvania; coridorul pontic și balcanic – în jurul Mării Negre – are ca punct de plecare Constantinopol, intră în România prin sud, urcă spre Suceava, mergând spre Polonia; al patrulea coridor, cel carpatic, leagă Transilvania de celelalte două țări române, trecând și acesta prin Suceava.
- Hramurile bisericilor – jaloane ale culoarelor culturale
Potrivit lui Emil Ursu, transferul cultural nord-sud și sud-nord s-a făcut pe coridorul bizantin, pe care Răzvan Theodorescu l-a identificat pe bază de hramuri de biserici, urmărind lăcașurile de cult închinate sfântului militar Gheorghe, „foarte prețuit în spațiul dintre Bosfor și gurile Dunării”, „pe linia Constantinopol, Adrianopol, Preslav – Razgrad – Giurgiu” și care ajunge până în Țările Baltice.
Sfântul militar Dimitrie „era venerat în părțile centrale ale Peninsulei Balcanice” și se găsește în hramurile unor monumente pornind din Salonic, Moravia, „până în părțile apusene ale Dunării de Jos, la Szeged și la Dunărea sârbească”, mergând în Europa Centrală.
„În linii generale, determinismul geografic ilustrează aceste două culoare pe care se face transferul cultural. Culoarele sunt determinate geografic, fiind accesibile la migrații. Aceleași coridoare au fost folosite de Tratatul de la Varșovia pentru strategiile de apărare și atac, iar acum de NATO, deoarece sunt determinate geografic”, a arătat dr. Emil Ursu.
Comparând coridoarele culturale din Bizanț cu harta celor mai importante baze NATO, constatăm că acestea sunt în Turcia, Belgia, Italia, România, Germania, Regatul Unit și Cipru, alte obiective ale alianței nord-atlantice fiind prezente și în Bulgaria, Polonia și Portugalia.
- 12 țări și peste 40 de orașe și l-au ales ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe
Sf. Gheorghe, care a fost cel mai important sfânt militar din Imperiul Bizantin, este considerat și astăzi ca ocrotitorul lor de către 12 țări și de două mari regiuni, precum și de peste 40 de orașe mari, conform portalului creștin ortodox Doxologia. Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia și Serbia; regiunile Aragon și Catalonia, 13 orașe din Germania, 10 orașe din România, trei din Italia, câte două în Spania, Anglia, Liban, Slovenia, Malta și câte unul în Brazilia, Bulgaria, Israel, Olanda, Rusia și Ucraina îl consideră pe Sf. Gheorghe protectorul lor. Printre orașele mari puse sub ocrotirea Sfântului Gheorghe se află Holstein, Genova, Barcelona, Londra, Beirut, Ljubljana, Rio de Janeiro, Moscova și Liov.
Crucea mare roșie a Sfântului Gheorghe pe fond alb este însemnul Marinei Britanice. În România, orașele care și l-au ales ca apărător spiritual pe Sf. Gheorghe sunt Băilești, Borșa, Botoșani, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Hârlău, Sfântu Gheorghe, Suceava, Tecuci și Timișoara.
- În județul Suceava, 8 biserici-monument au numele Sfântului Gheorghe și 9 sunt închinate Sfântului Dimitrie
În județul Suceava, bisericile cu statut de monument care au hramul Sf. Gheorghe sunt cea de la Mănăstirea Mirăuți și cea de la Mănăstirea Sf. Ioan din municipiul Suceava, Mănăstirea Voroneț, Biserica Albă de la Baia, bisericile de la Costâna, Fălticeni, Gura Humorului și Praxia.
Sfântul militar Dimitrie, al cărui cult provine din Salonic, a atras în mod special slavii. În județul Suceava au acest hram bisericile monument Sf. Dumitru, din municipiul Suceava, din Zaharești (biserici de piatră); din Adâncata, Botoșana, Călinești, Dărmănești, Horodnic, Poiana Stampei și Rudești – Grămești (biserici din lemn).
Pe lângă bisericile-monument, există multe alte biserici mai nou construite, închinate sfinților Gheorghe și Dimitrie.
