La Casa de Cultură din comuna Vama s-a inaugurat luni, în ziua de prăznuire a Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, expoziția permanentă de pictură naivă a artistului vămean Dragoș Olaș.
Dragoș Olaș, Cetățean de onoare al comunei Vama
Evenimentul, care a survenit ședinței Consiliului Local în care s-a luat decizia de i se acorda octogenarului vămean titlul de Cetățean de onoare al localității, a reunit un mare număr de locuitori ai comunei, care au venit să participe la vernisajul acestei expoziții care sporește zestrea patrimoniului local și se înscrie ca o nouă atracție turistică a zonei.
Așa cum a precizat primarul Nicolai Baltag, expoziția, care este etalată în una din cele două încăperi recent renovate și amenajate din incinta Casei de Cultură din Vama (obiectiv căruia i s-a schimbat tot acum și acoperișul), este o cronică ilustrată a meșterilor și meseriașilor comunei.
Cea mai mare parte a lucrărilor expuse prezintă portretele celor care prin meșteșugul și iscusința lor au făcut ca Vama să fie una dintre comunele cele mai vrednice din perimetrul bucovinean.
Portrete ale meșterilor și meseriașilor vămeni, scene de muncă și de la sărbătorile satului, obiective locale
Sunt portretele pictate în manieră naivă ale vămenilor care, de-a lungul timpului, s-au remarcat în comunitate ca meșteri de case din lemn, sobari, fierari și potcovari, rotari, dogari, cioplitori în piatră, sau au practicat țesutul, croitoria, cojocăria, au pictat, au cusut goblenuri, au încondeiat ouă sau, ca rapsozi populari, au cules și au transmis cântecele, zicătorile și ghicitorile de la o generație la alta.
Portretele acestor făuritori de bunuri materiale și culturale li se adaugă picturile care înfățișează oamenii și locurile din zonă: scene de muncă („Cosași în odihnă”) sau scene de la sărbătorile satului, portul popular („Tineri huțuli”, „Fecior de țăran bucovinean”) sau case și obiective locale („Casă țărănească”, „Cimitirul eroilor”).
Unul dintre vrednicii locuitori care au făcut ca Vama să fie numită „comuna muzeelor particulare”
Această expoziție de pictură naivă cu caracter permanent, etalată într-unul din saloanele Casei de Cultură din Vama, are însă un precedent.
Pe palierul primăriei din Vama, pe unul dintre pereți, Dragoș Olaș are de câțiva ani o galerie cu 47 de portrete ale primarilor vămeni de la 1894 până astăzi.
Fost pădurar, Dragoș Olaș (care își are obârșia la Breaza și, așa cum spune el, deși s-a stabilit la Vama de vreo șase decenii, este „venetic” în localitate) s-a remarcat și și-a făcut numele cunoscut prin sculptură.
Pensionar din anul 1988, Dragoș Olaș este unul dintre vrednicii locuitori care au făcut ca Vama să fie numită „comuna muzeelor particulare”, casa familiei Olaș fiind (alături de „Casa Iorgu Toma”, „Casa Nicorescu” sau casa familiei Orșivschi care adăpostește „Muzeul Oului” și o bogată colecție de etnografie) printre obiectivele turistice cele mai vizitate.
„Tot ce am făcut am făcut pentru oamenii de aici, ca să mă pomenească vămenii!”
Casa familiei Olaș este un veritabil muzeu care conține peste 200 de piese sculptate în lemn, de la ursul în mărime naturală de la intrare (cioplit în lemn de pin negru), la piese de interior de o diversitate uimitoare (icoane sculptate, basoreliefuri care reproduc chipuri de țărani bucovineni după lucrările pictorului George Lowendal, mici troițe, măști împodobite cu trofee de vânătoare, statuete și plachete ornamentale).
Fostul elev al sculptorului Ioan H. Sârghie, de la Școala de Arte și Meserii din Câmpulung Moldovenesc, este un urmaș demn al maestrului său.
De fapt, așa cum a spus Dragoș Olaș la inaugurarea expoziției permanente din incinta Casei de Cultură din Vama, „mi-am dat toată silința și am lucrat toată viața cu dragoste”.
„Tot ce am făcut – a încheiat el – am făcut pentru oamenii de aici, ca să mă pomenească vămenii!”.
„Dacă ai bani și trăiești bine / Toată lumea-i neam cu tine!”
La momentul inaugurării salonului expozițional, unul dintre cei portretizați, rapsodul Traian Ciocan (în vârstă de 88 de ani), care a venit alături de Dragoș Olaș urându-i să fie sănătos ca să poată „să răscolească cenușa trecutului nostru” în continuare, a rostit o „Iertăciune” versificată pilduitoare.
Între altele, așa cum a recitat rapsodul sprijinit în baston (care s-a prezentat ca fiind cel care „pe la nunți și petreceri am mai zis câte-o snoavă”) a spus, aplaudat de participanți, că „Dacă ai bani și trăiești bine / Toată lumea-i neam cu tine!”.
„Să ctitoriți sufletul Vamei acolo unde veți ajunge!”
Prof. Roman Istrati a subliniat faptul că familia Olaș (și a făcut referire și la soția expozantului, prof. Zahara Olaș, care a fost mulți ani directoarea Casei de Cultură din Vama, și la fiul lor, arhitectul și graficianul satiric Doru-Ghiocel Olaș, care a proiectat cca. 40 de biserici) a fost „destinată ctitoririi”.
O familie care „a avut grijă de tradiții” și care poate oferi un exemplu tinerei generații, generație care, deși în mare parte părăsește Vama, i-a adresat îndemnul: „Să ctitoriți sufletul Vamei acolo unde veți ajunge!”.
