La Muzeul de Istorie se va deschide astăzi, la ora 13:00, o expoziție dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar.
Evenimentul este organizat de Muzeul Bucovinei, în colaborare cu Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale. Numeroasele documente deținute de Arhivele Naționale Suceava și de Muzeul Bucovinei completează evoluția comunității armene din oraș și relațiile ei cu populația românească.
Anul 1064, emigrări masive ale populației armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia și Moldova
Deși data de 18 august 1388 este binecunoscută ca fiind prima mențiune documentară a orașului Suceava, sursa este mai puțin știută.
Într-un comunicat de presă trimis de Loredana Bortă – departamentul relații publice din cadrul Muzeului Bucovinei, se precizează că „într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) și Siret (Sirat) sunt supuși jurisdicției scaunului episcopal de la Lvov. Totuși, existența armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea și jefuirea orașului Ani în anul 1064 de perși a provocat una dintre emigrările masive ale populației armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia și Moldova.
Una dintre dovezile prezenței timpurii a armenilor în Moldova și, implicit, la Suceava este tocmai acest document pomenit mai sus, care dovedește existența unei comunități care avea preoții ei și probabil o biserică.
Hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401
Un document ulterior, dar la fel de important, este hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401, prin care se stabilește scaunul episcopiei armene din Moldova la Suceava, dovedind desprinderea comunității din Moldova de sub ascultarea episcopiei din Lvov. Ulterior, știrile despre comunitatea în continuă creștere se înmulțesc, în anul 1449 este amintit voitul armean Serchiz, alături de cel românesc Nichil, ca martori într-un document emis de Alexandru II.
Știrile din documente sunt îmbogățite de descoperirile făcute la cele trei biserici armene din Suceava (Sfântul Auxentie – Zamca, Sf. Cruce și Sf. Simion), la care se adaugă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, aflată în apropierea orașului, loc de pelerinaj pentru armenii din lumea întreagă, dar și pentru localnici.
Bisericile din oraș se află, după cum era și firesc, în zona locuită de armeni din vechime, unde astăzi se găsesc străzile Armenească, Dragoș-Vodă și Petru Rareș. Descoperirile arheologice de aici sunt impresionante prin multitudinea și varietatea lor și s-au datorat numai bunăvoinței proprietarilor care au anunțat muzeul sucevean.
