În competiția deschisă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Iașiul „a jucat” sâmbătă în deplasare la Suceava, prezentându-se cu un buchet de manifestări artistice circumscrise unui proiect cu genericul „Istoria minorităților – o abordare cultural artistică a diversității”.
Inițiat de Primăria Municipiului Iași în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Asociația „Pro Roma” și finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României (prin programul PA17/RO13 „Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural” – Mecanismul Financiar SEE 2009-2014), proiectul ieșean, care a demarat la începutul acestui an și se apropie acum de final, le-a oferit sucevenilor prilejul unei originale întâlniri cu artele plastice, cu teatrul și cu muzica de jazz, ca „viziuni minoritare” într-o exprimare care valorizează potențialul cultural al principalului centru urban din nord-estul țării, fosta capitală a Moldovei și capitala Regatului României între anii 1916-1918.
O expoziție care „a împrimăvărat o zi de toamnă”
Expoziția de artă plastică intitulată „Istoria minorităților”, prezentată la Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene (o expoziție care – așa cum a remarcat la deschidere, în calitate de gazdă, consultantul artistic Gabriela Teișanu, „a împrimăvărat o zi de toamnă”) a alăturat celor 22 de lucrări semnate de artiștii plastici ieșeni Constantin Tofan, Felix Aftene, Manuel Mănăstireanu, dar și studentul de etnie romă din județul Suceava Alexandru Stoica, realizate în tabăra de creație de la Complexul de Agrement Ciric, câteva lucrări care aparțin membrilor Filialei Suceava a Uniunii Artiștilor Plastici (Lucia Pușcașu, Pușa Pîslaru, Camelia Rusu-Sadovei, Niculai Moroșan și Iulian Asimionesei).
Așa cum a spus la vernisaj Ana Pustianu-Rogojinaru, managerul de proiect, după itinerarea unei expoziții de fotografie la Botoșani, se deschide la Suceava această expoziție de pictură care rămâne pe simeze timp de o săptămână. Maestrul Constantin Tofan a pus accentul în cuvântul său pe „plasticitatea minorităților”, salutând totodată reîntâlnirea „sub același steag” cu colegii de la Suceava. La rândul său, Lucia Pușcașu, președintele filialei artistice sucevene, i-a felicitat pe coordonatorii proiectului și a spus că și artiștii ieșenii vor fi invitați alături de suceveni atunci când aceștia vor expune la Iași.
Un spectacol de actorie și animație, cu muzică live și coregrafie specifică romilor, și un concert de jazz cu rezonanțe armenești
Oferta culturală ieșeană a continuat cu premiera teatrală „Fereastra”, un spectacol de teatru out-door al companiei Synchret, realizat cu concursul actorului Doru Aftanasiu, regizat de Ciprian Huțanu, care a avut loc în aer liber pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor.
Un spectacol de actorie și animație, cu muzică live și coregrafie specifică romilor, o poveste prin intermediul căreia binele și răul s-au aflat într-un echilibru constant între personajul-marionetă și personajul întruchipat de actorul Doru Aftanasiu.
Și, în fine, manifestarea care a concentrat cel mai numeros public, concertul susținut de Harry Tavitian în sala Auditorium „Joseph Schmidt”, din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, un concert care a debutat cu un vechi bocet armenesc (cu sonorități arhaice produse de un instrument de suflat), urmat de o spectaculoasă evoluție la pian cu compoziții proprii (Old Balkan Rapsody) sau variațiuni la suita de dansuri populare românești, culese cu un secol în urmă în Transilvania de Bela Bartok.
O veritabilă demonstrație de virtuozitate cu rezonanțe armenești (colinda „Avedis” și un vechi imn din sec. al XII-lea, care se cântă la slujbele Bisericii Armene în duminica din Postul Mare) și ritmuri de dansuri românești din „Codex Caioni”.
O seară încheiată cu aplauze furtunoase pentru „cel mai important jazzman român contemporan”
Și dacă la vernisajul expoziției de pictură artiștii ieșeni i-au avut alături pe câțiva colegi suceveni, în frunte cu președintele filialei locale, Lucia Pușcașu, la concertul lui Harry Tavitian s-au aflat în sală preotul Torkom Mandalian, parohul Bisericii Armene din Suceava, dar și câțiva spectatori avizați, ca Andrei Ignat, un muzician al cărui nume face parte din legenda rock-ului, beat-ului și free-jazzului românesc din cea de-a doua jumătate a anilor ’60, care a cântat la început cu grupul „Andantino”, iar mai apoi cu formațiile „Sideral” și „Sideral Modal Quartet” (venit în țară pentru câteva zile din Suedia unde s-a stabilit cu patru decenii în urmă) sau jazzmanul sucevean Cătălin Crețu.
O seară încheiată cu aplauze furtunoase pentru „cel mai important jazzman român contemporan”, așa cum l-a apreciat presa americană pe Harry Tavitian, un muzician cu un stil propriu, inconfundabil, care alternează jazzul de avangardă cu bluesul arhaic, marcat de un puternic filon etnic.
