La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis ieri expoziția artiștilor ceramiști teleormăneni Ion și Nicoleta Elena Mitroi, expoziție care etalează piese ce valorifică creativ linia și cromatica ceramicii cucuteniene.
Ceramică realizată manual, pictată pe lut crud cu pigmenți naturali
Invitați să participe la cea de-a XVI-a ediție a Târgului meșterilor populari care se desfășoară în aceste zile în Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei, artiștii ceramiști Ion și Nicoleta Elena Mitroi, din Roșiorii de Vede (care au mai avut la Suceava, cu doi ani în urmă, o expoziție de ceramică și sculptură intitulată „Miracolul focului”), au venit cu o nouă expoziție, în care prezintă vase cu forme, motive decorative și cromatică specifice ceramicii cucuteniene.
Vasele, realizate manual din argilă de Potigrafu, pictate pe lut crud cu pigmenți naturali, uscate liber, șlefuite, arse în cuptor (la 980 – 1000 de grade Celsius) și lustruite după ardere cu ceară de albine, au o patină aparte, pe care vopselele și lacurile sintetice nu o pot reproduce.
Soții Mitroi realizează astfel de vase de mai bine de zece ani
Ion Mitroi, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (secția ceramică, sticlă, metal), și soția sa, Nicoleta Elena Mitroi (absolventă a Universității Politehnice București), realizează astfel de vase de mai bine de zece ani.
În primăvara acestui an, soții Mitroi au avut o expoziție de anvergură la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Capitală, principala poartă aeriană a României. Expoziția, cu genericul „Rădăcini de ceramică”, s-a circumscris proiectului intitulat „Un zbor de 100 de ani”, prin care Compania Națională Aeroporturi București a celebrat doi iluștri pionieri ai aviației românești și mondiale, Aurel Vlaicu și Henri Coandă.
Ca sculptor, Ion Mitroi vede altfel forma spațială a vaselor pe care le modelează
Directorul general adjunct al Muzeului Bucovinei, Ion Mareș, a spus la vernisaj că apreciază fiecare piesă în parte, cu atât mai mult cu cât cei doi ceramiști, „care provin dintr-o zonă cu altă cultură istorică, se ocupă de cultura Cucuteni”. Ca sculptor, Ion Mitroi, care realizează și suporturile de fier pentru piesele ceramice mai mari, a mărturisit că vede altfel forma spațială a vaselor pe care le modelează, unele dintre ele având forme aparte, cu deschiderea asemănătoare unor instrumente muzicale de suflat (trompete). Unele piese ceramice au profilul unor siluete de păsări, altele au câte două, trei guri de deschidere la același vas.
„Ceramica te obligă să te apropii de puritatea naturii”
Vasele din argilă ale artiștilor teleormăneni, care reproduc formele neolitice ale ceramicii cucuteniene, au devenit deja o „marcă” recunoscută pentru soții Mitroi. „Am abordat – spune Ion Mitroi – de-a lungul experienței mele artistice o varietate de materiale, metal, piatră, lemn, sticlă, dar ajungând la ceramică și, inevitabil, la arta Cucuteni, s-a produs genul acela de întâlnire care poate schimba viața unui om, iar acest lucru a fost o cale fără întoarcere”.
„Ceramica – subliniază Ion Mitroi – este un material special, care cere o îndepărtare de tumultul citadin, de supertehnologizare. Ceramica te obligă să te apropii de puritatea naturii”.
Agendă încărcată în continuare
Ion Mitroi, care în intervalul 11-17 iulie a coordonat un atelier de creație în arta olăritului la Conacul Golești (un atelier de vară care a antrenat circa 200 de copii și 50 de cadre didactice de la școlile argeșene), iar în intervalul 18 – 23 iulie a organizat, la atelierul său de la Măldăeni, prima ediție a unei tabere de creație cu genericul „Cucuteni 5000 – Arc peste timp” (la care au participat 35 de copii), spune că agenda este încărcată în continuare.
După Târgul meșterilor populari din Muzeul Satului Bucovinean, soții Mitroi vor participa la Târgul meșteșugarilor de la Botoșani, în cea de-a doua jumătate a lunii august vor merge la Târgul de meșteri de la Mamaia, iar în septembrie sunt invitați la Târgul olarilor de la Sibiu (unde anul trecut au obținut Premiul pentru creativitate).
