Expoziție de carte veche

Marius Mirăuță, același pasionat de istorie care, cu două săptămâni în urmă, a prezentat în spațiul generos pus la dispoziție în Club 60 o expoziție de documente, mărturii grafice din perioada anilor 1830-1940 (documente care, în mare parte, au aparținut colecționarului Toader Hrib de la Arbore), își continuă activitatea expozițională în aceeași locație, etalând de data aceasta carte veche și valoroasă.
Este vorba de cărți tipărite (deși unele dintre ele conțin – în locul paginilor lipsă – file de manuscris caligrafiate cu grijă) între anii 1620-1880.
Cărți în slavonă, română, ebraică, franceză și germană
Cărțile, achiziționate de-a lungul anilor, alcătuiesc o colecție personală demnă de invidiat, volume râvnite de orice bibliotecă sau fond de carte veche din oricare instituție muzeală.
Foarte bine conservate, volumele, multe dintre ele impresionante prin dimensiune, cu copertele legate în piele, sunt tipărite în limbile slavonă, română (în alfabet chirilic sau alfabet de tranziție chirilic-latin), ebraică, franceză sau germană.
Cei interesați pot vedea un „Oktoih” tipărit în limba slavonă la Moscova, în anul 1620, un „Triodion” în aceeași limbă din anul 1720, cu coperți din lemn îmbrăcate în piele și cu multe gravuri transpuse pe filele din interior, un „Antologhion” din 1720 și un alt „Oktoih” într-o ediție tipărită la București în 1854 în alfabet de tranziție chirilic-latin, o serie de cărți rare ca „Opere” de Rabelais, în limba franceză, carte tipărită la Amsterdam în anul 1752, „Mitologia” (o carte de dimensiuni mici – livre de poche) tipărită la Craiova în 1830 sau „Povestea vorbei” de Anton Pann, apărută la București în anul 1853.
Ceaslov cu file scrise de mână
Între cărțile expuse se mai află „Noul Testament” tipărit la Smirna în 1838, sau „Sfânta Scriptură”, tipărită în limba română la Pesta, în anul 1873.
Interesant este un „Ceaslov” din anul 1847, în care, în locul paginilor tipărite care lipsesc, există file scrise de mână.
Rare și valoroase ca tipărituri sunt „Directoriul bunei creșteri spre îndreptarea multor părinți și spre folosul tinerimei române” din anul 1830 (în limba română cu alfabet chirilic, dar cu o introducere în limba latină) sau „Foaia guvernului pentru Ducatul Bucovinei”, tipărită în limba germană în anul 1856, precum și câteva cărți de rugăciuni în ebraică, tipărite între anii 1838-1851.
Marius Mirăuță, un tânăr arborosean care a lucrat ca restaurator la Florența, a spus că nu se oprește aici cu prezentarea pieselor din colecțiile sale, promițându-ne în curând expoziții de aparate muzicale vechi (gramofoane, patefoane), numismatică și iconografie.