În saloanele dedicate expozițiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis ieri expoziția intitulată „Textile arheologice din Bucovina”.
Piese de vestimentație și accesorii din colecțiile Complexului Muzeal Bucovina
Expoziția, organizată cu prilejul desfășurării în aceste zile (27 – 30 mai a.c.) a celei de-a XLIV-a ediții a Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice (manifestare care reunește la Suceava toată floarea arheologiei românești) prezintă textile arheologice (piese de vestimentație și accesorii) datate în sec. XV – XVII, din colecțiile Complexului Muzeal Bucovina.
Expuse în vitrine din sticlă în saloane climatizate (cu temperatură și umiditate controlată), piesele, restaurate în laboratorul specializat al instituției muzeale sucevene, beneficiază de o prezentare vizuală (fotografii alb-negru și color) care evidențiază etapele de restaurare prin care au trecut.
Cea mai veche descoperire textilă a arheologilor suceveni
Cea mai veche descoperire textilă a arheologilor suceveni prezentată în expoziție a fost făcută în anii 1968-69 și constă într-un guler găsit într-un mormânt datat în sec. al XVI-lea în cimitirul din jurul Bisericii Sf. Dumitru din Suceava.
Resturile acestui guler din dantelă (alături de care s-au găsit 36 de nasturi globulari din argint aurit) au fost restaurate și constituie una din valoroasele piese textile din colecția muzeului sucevean.
Expoziția mai etalează un guler brodat (datat în a doua jumătate a sec. al XVI-lea) descoperit într-unul din mormintele de la Mănăstirea Probota.
Corsajul de rochie și papucii Păscălinei, soția boierului Luca Stroici
Alte piese din expoziția de textile arheologice sunt o rochie din inventarul unui mormânt de la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret (de unde provin și alte exponate: o năframă brodată cu fir de mătase policromă, un conteș realizat din atlas și o bonetă decorată cu fir și bandă de argint aurit) și un corsaj de rochie recuperat din mormântul Păscălinei, soția boierului Luca Stroici, de la Probota.
Din același mormânt de la Probota sunt și papucii din piele decorați cu motiv din țesătură aurie combinată cu fir de argint.
Bonetă de catifea, paftale, nasturi, aplice și copci
O frumoasă bonetă din catifea de mătase broșată cu fir de argint aurit, datată în secolele XVI-XVII, a fost descoperită într-un din campaniile arheologice desfășurate la Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuți din Suceava.
Tot de acolo provin și mânecile unui veșmânt, mâneci realizate dintr-o țesătură bogat ornamentată. De asemenea poate fi văzut în expoziție un acoperământ de cap din dantelă (lucrată cu acul pe suport din tafta cu broderie cu fir de argint aurit), descoperit în săpăturile efectuate la Biserica de la Fântâna Mare (comuna Vadu Moldovei).
Ca accesorii sunt prezentate câteva paftale precum și nasturi, aplice și copci.
Expoziția, al cărei coordonator științific este dr. Monica Dejan, va fi deschisă până pe data de 25 iunie a.c.
