La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava s-a deschis ieri (în ziua care marchează, în anul 1457, biruința lui Ștefan cel Mare asupra lui Aron Vodă la „tina de la Doljești”, aproape de vărsarea Șomuzului Mocirlos în Siret) expoziția cu genericul „Ștefan cel Mare și Sfânt – 550 de ani de la încoronare (1457-2007)”. Manifestarea, la care au participat reprezentanți ai administrației județene, ai instituțiilor culturale locale, universitari, elevi și studenți prezintă publicului, într-o desfășurare expozițională vizual-narativă deosebit de sugestivă, o serie de piese originale și replici din colecțiile muzeului sucevean.
O personalitate care n-a fost egalată în 550 de ani de istorie
Apreciind organizarea acestei expoziții ca fiind un „eveniment important dedicat unei personalități care n-a fost încă egalată în 550 de ani de istorie”, Stela Acatrinei, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, a salutat momentul închinat voievodului care „a deschis calea spre Europa”, personalitate care, așa cum a subliniat și Cătălin Nechifor, directorul Departamentului de integrare europeană al aceleiași instituții, „dacă istoria se repetă” și-ar dori să fie reînviată, cumulând aceleași calități într-un om politic contemporan. O personalitate enigmatică și legendară, cum a spus prof. univ. dr. Mihai Lazăr, decanul universității sucevene „Ștefan cel Mare”, care „nu poate să rivalizeze cu nimeni” (dovadă fiind desemnarea în competiția valorilor neamului ca „cel mai mare român”), „chintesența istoriei noastre în care ne vedem cu toții, iar prin el vedem viitorul european al națiunii”, un „apărător la poarta creștinătății”, cu piatra ctitoriilor căruia, adunată, „s-ar putea construi o nouă piramidă ca a lui Keops”, așa cum a accentuat sugestiv prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.
„O meditație pentru generațiile de astăzi asupra personalității lui Ștefan cel Mare”
Expoziția, desfășurată în cele trei saloane de la parterul muzeului, prezintă (după cum a reliefat muzeograful Benonia Jităreanu, coordonatorul colectivului de realizatori), pe trei segmente întreaga epocă ștefaniană: relațiile internaționale și personalitățile timpului, reconstituirea unei încăperi domnești „de taină” și medievalitatea moldavă. Amplasată central, o tapiserie de sfârșit de secol XIX, ni-l înfățișează pe Ștefan pe câmpul de la Direptate. Panotarea parietală mai cuprinde o replică a steagului/praporului donat, în anul 1500, de voievod Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos, un steag cu elemente simbolice, replici de scuturi și lănci, câteva tablouri semnate de pictorul Eugen Ispir cu scene din viața și perioada de domnie a voievodului („Câmpia Direptății”, „Bătălia de la Baia”, „Bătălia de la Vaslui”, „Misiunea lui Țamblac la Veneția”, „Ștefan cel Mare dictând scrisorile pentru regele Cazimir”…), genealogiile Basarabilor, Mușatinilor și a Evdochiei de Kiev…În vitrine sunt expuse documente (acte întocmite pe pergament, ca cel datat 25 aprilie 1472, prin care voievodul dăruiește Mănăstirii Putna satul Ostrița, sau cel din 3 septembrie 1473, prin care donează, aceleiași mănăstiri, morile domnești din târgul Siret, un document din anul 1497 prin care dăruiește Mănăstirii Voroneț o prisacă la Cârligătura, sau cel datat 13 noiembrie 1487, prin care Episcopia de Rădăuți primește trei sălașe de țigani…), o copie (facsimil) a Tetraevangheliarului de la Humor, monezi moldovenești, otomane, tătărăști din sec. XV, un ducat maghiar de aur, descoperit în cercetările arheologice de la Curtea Domnească din Suceava, sau o monedă emisă de Papa Iulius al II-lea. Mai pot fi văzute arme (vârfuri de săgeți și de lance, o spadă, ghimpi anticavalerie, o replică de ghioagă) dar și o replică a coroanei voievodale, obiecte de podoabă și accesorii vestimentare, inele sigilare, precum și câteva cahle și vase de ceramică. Expoziția mai prezintă două replici de jilțuri domnești, precum și machetele bisericilor Mănăstirii Neamțului și Putnei. O expoziție care, așa cum a spus prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, constituie „o meditație pentru generațiile de astăzi asupra personalității lui Ștefan cel Mare”.
