La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, expoziția documentară cu genericul „Securitatea, instrument al dictaturii”, organizată de Consiliul Județean Suceava, Muzeul Bucovinei și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
„Un eveniment de conștientizare și neuitare a unei perioade negre din istoria României”
Expoziția, care prezintă pe 45 de panouri, într-o formă accesibilă și sintetică, informații și documente care vizează istoria de peste patru decenii a Securității, a avut parte la deschidere de un public numeros și în mare parte avizat.
Dacă dr. Doina Creangă, directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, a făcut oficiile de gazdă spunând că aceasta este prima întâlnire din acest an cu publicul sucevean, prezentându-i pe realizatorii expoziției de la CNSAS și semnalând prezența subprefectului Constantin Harasim și a lui Romeo Butnariu, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, istoricul Dan Petrovici s-a referit în cuvântul său la mișcările de rezistență armată din anii 1945-1956, din perimetrul bucovinean.
Subprefectul Constantin Harasim a salutat organizarea acestei expoziții, care constituie „un eveniment de conștientizare și neuitare a unei perioade negre din istoria României”, expoziție care „devoalează măsurile și felul în care a acționat Securitatea” și a subliniat faptul că „trebuie să știm și să nu uităm ce s-a întâmplat, pentru ca asemenea lucruri să nu se mai repete”.
Expoziția este structurată pe două niveluri de reprezentare a represiunii
Reprezentanții CNSAS, membri ai colectivului de realizatori ai expoziției, Cipriana Moisa și Liviu Burlacu, au prezentat apoi expoziția care este structurată pe două niveluri de reprezentare a represiunii: un nivel în care sunt prezentate principalele metode și tehnici de urmărire, modalitățile de cenzură, de confiscare a corespondenței, ascultarea convorbirilor telefonice, filajul și dirijarea informatorilor, și un nivel al memoriei trăite, care vizează experiența directă a unor oameni, care și-au consultat dosarul și au acceptat să împărtășească amintirile în interviurile realizate în cadrul Centrului de Istorie Orală – CNSAS.
Cipriana Moisa, care a vorbit despre structura și atribuțiile CNSAS și despre modul în care această instituție gestionează și valorifică arhivele fostei Securități, a subliniat faptul că „expoziția are un caracter educațional”.
La rândul său, Liviu Burlacu a făcut o trecere în revistă a expoziției prezentând modul în care este structurată, oferind totodată explicații pentru fiecare secțiune.
El a spus că expoziția a fost prezentată mai întâi la Palatul Parlamentului, apoi a fost itinerată la Sibiu și Iași, a ajuns la Suceava și urmează să meargă la Timișoara, Cluj, Constanța și Vaslui.
Cele 45 de panouri prezintă istoria și activitatea Securității de la înființare, până în decembrie 1989
Cele 45 de panouri, care prezintă istoria și activitatea Securității de la Decretul 221/1 septembrie 1948, prin care aceasta a fost înființată, până la evenimentele din decembrie 1989, etalează documente revelatoare.
Documente referitoare la organizarea și funcționarea Securității, la educație și propagandă, la ceea ce a însemnat dosarul de cadre, dosarul de urmărire sau dosarul de rețea. Sunt prezentate în copii documente despre încălcarea drepturilor omului, reeducarea și formarea omului nou, îngrădirea libertății de exprimare, controlul și cenzura secretă a corespondenței, transcrierea convorbirilor înregistrate și valorificarea informațiilor utile Securității, dar și despre represiunea din 1989, evenimentele din decembrie și dosarul Berevoiești.
Cipriana Moisa a dat citire la final unui document referitor la starea populației din județul Suceava, o notă-sinteză din 8 decembrie 1989, care reflecta faptul că cetățenii sunt nemulțumiți de aprovizionarea deficitară cu alimente și bunuri de consum, că au loc comentarii negative despre lipsa de butelii, medicamente etc.
„Să fim vigilenți și să nu mai tolerăm un regim dictatorial, pentru că somnul rațiunii naște monștri”
De remarcat a fost faptul că participanții la vernisaj au interacționat deschis cu realizatorii expoziției.
Prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc, care a spus că și-a consultat dosarul CNSAS, le-a sugerat realizatorilor ca în județele în care va fi itinerată expoziția să fie completată cu documente care vizează anumite aspecte locale.
Artistul plastic și realizatorul TV Mihai Pânzaru PIM i-a întrebat dacă nu simt o frustrare că, deși au cercetat și publicat numeroase documente din arhivele Securității, există încă foști securiști sau colaboratori în poziții importante și dacă cred că dezvăluirile CNSAS sunt pe placul noilor structuri informative.
Mesajul de final i-a aparținut istoricului Dan Petrovici, care a spus că trebuie „să fim vigilenți și să nu mai tolerăm un regim dictatorial, pentru că somnul rațiunii naște monștri”.
Pe parcursul expoziției, care poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00-17.00, în perioada 15 ianuarie – 9 februarie, vizitatorii au posibilitatea să vizioneze filmul documentar „Supravegheat de Securitate în anii ’70-’80”, în regia lui Nicolae Mărgineanu.
Pentru ghidajul vizitatorilor CNSAS a pus la dispoziție o mapă de prezentare a expoziției.
