La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis vineri expoziția intitulată „Sarea, Timpul, Omul”, care prezintă exponate aparținând domeniilor arheologie, istorie, etnografie și mineralogie care fac dovada folosirii sării de către om, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.
Expoziția, care este itinerată prin țară din anul 2006, este gestionată de dr. Mugur Andronic
Expoziția, care, așa cum a remarcat la deschidere directorul general al Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, este rezultatul colaborării mai multor muzee din țară, este itinerată din anul 2006 și gestionată de dr. Mugur Andronic, din cadrul colectivului instituției muzeale sucevene.
Ampla desfășurare vizuală, care ocupă cele trei saloane de la parter destinate expozițiilor temporare, implică – în afara Muzeului Bucovinei – participarea unui număr de zece muzee – Muzeul Carpaților Răsăriteni (Sf. Gheorghe), Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud (Bistrița), Complexul Muzeal Județean Neamț (Piatra Neamț), Muzeul Brăilei (Brăila), Muzeul Județean Buzău (Buzău), Muzeul Județean Ialomița (Slobozia), Muzeul Județean Maramureș (Baia Mare), Muzeul Maramureșului (Sighetul Marmației), Muzeul Național al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Județean de Științele Naturii (Prahova) precum și a Serviciului Județean Suceava al Arhivelor Naționale.
„Sarea, acest nestemat al naturii”
Sarea, așa cum a spus dr. Mugur Andronic, „acest nestemat al naturii”, este unul dintre „simbolurile vieții”.
Mugur Andronic, care a efectuat ample cercetări în domeniu în perimetrul bucovinean, a subliniat faptul că expoziția se referă la formele de manifestare ale sării, în subteran și la suprafață, la prezența omului din cele mai vechi timpuri în apropierea masivelor de sare și a surselor de apă sărată, precum și la exploatarea sării.
Accentuând faptul că pe teritoriul României există cca. 200 de masive de sare, el a precizat că județul Suceava constituie o zonă în care sarea și omul coexistă încă din neolitic.
Eșantioane de sare, opaițe și felinare de mină, pive și sărărițe…
Expoziția etalează eșantioane de sare gemă și sare recristalizată, precum și fragmente ceramice și vase aparținând mai multor culturi (Starcevo-Criș, Cucuteni) care cunoșteau și foloseau sarea.
Sunt de asemenea prezentate o serie de piese arheologice (lame de silex, topoare-ciocan, securi de tip celt, seceri de bronz), precum și diverse obiecte legate de exploatarea sării din perioada ocupației austriece a Bucovinei și, ulterior, din perioada interbelică (ciocane din lemn folosite pentru zdrobirea sării, crampoane din fier, opaițe din fontă, lămpi și felinare de mină, topoare și târnăcoape, pive cu pisălog pentru sare, sărărițe din lemn cu ornamente cioplite, bătătoare și troace pentru apă sărată, suporturi de sare pentru animale).
Expoziția poate fi vizitată până pe data de 18 martie a.c.
Sunt prezentate și documente referitoare la exploatarea sării (rapoarte, file de jurnal, note scrise pe o carte de cult, documente care atestă concurența existentă în exploatarea sării…), fotografii din ocnele de sare, planșe cu repartiția depozitelor de sare și a fântânilor de slatină.
Echipa de proiect de la Suceava, care-l are în frunte pe dr. Mugur Andronic, concepție și coordonare, implică Biroul arheologie – dr. Monica Dejan și dr. Bogdan Petru Niculică, Secția conservare – Tiberiu Polocoșeriu, Florentina Milici și Varvara Scutaru, Biroul relații publice – Irina Țibulcă și Loredana Bortă, Serviciul administrativ – Dan Cotoc și Marcel Cocoș.
Expoziția, care poate fi vizitată până pe data de 18 martie a.c., (care a ajuns la Suceava din Maramureș), va pleca apoi la Bacău.
