La Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava s-a deschis marți expoziția-manifest cu genericul interogativ „Pădurea verde, pădurea neagră. Cum vrei să fie planeta ta?”. Două perimetre simbolice, cu arbori realizați butaforic din placaj, pânză și hârtie
Expoziția, care își propune să sensibilizeze opinia publică asupra necesității salvării și protejării patrimoniului vegetal al planetei, este realizată, sub egida Consiliului Județean, de instituția muzeală suceveană în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris și Muzeul Național de Geologie din București, după o idee originală a paleontologului Simona Saint Martin.
Expoziția prezintă într-o manieră originală „pădurea verde”, pădurea vie cu frumusețea și diversitatea lumii vegetale, și „pădurea neagră”, pădurea moartă, agresată și distrusă de om.
Copacii, ca exponate reprezentative (realizați butaforic din placaj, pânză și hârtie) configurează două perimetre simbolice, unul strălucind de verdeață și flori, celălalt negru și mohorât.
O expoziție menită să suscite spiritul ecologic
Așa cum a spus la deschidere directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, expoziția reprezintă „o propunere interesantă” menită să suscite spiritul ecologic.
O expoziție, așa cum a subliniat vicepreședintele CJ Suceava Vasile Ilie, care „nu trebuie să fie doar salutată și lăudată, ci trebuie mediatizată”, pentru a stârni interesul cât mai multor vizitatori.
Prezent la manifestare, inginerul silvic și scriitorul Cezar Straton a reliefat faptul că, în România, după 1989, „odată cu reconstituirea drepturilor de proprietate, nu s-au creat și instrumentele pentru protejarea pădurilor”.
„Din păcate – a spus el – nu întotdeauna a fost confirmată frăția din zicala ‘Codrul, frate cu românul’”.
Planșe botanice, impresiuni foliare în rocă și fragmente de lemn fosilizat
Expoziția, așa cum a precizat șeful secției muzeale, geologul Angela Anea, le permite vizitatorilor, printr-o serie de planșe, să călătorească în timpurile geologice, ilustrațiile și textele explicative oferind informații esențiale din istoria evolutivă a lumii vegetale.
Alături de planșele botanice (cu referiri, spre exemplu, la primul „Atlas botanic”, întocmit, în anul 1613, de Basilius Besler, sau vizând opera lui Pierre-Joseph Redoute, pictorul botanist al colecției Muzeului Național de Istorie Naturală din Paris) sunt expuse, din patrimoniul muzeului sucevean, impresiuni foliare în rocă și fragmente de lemn fosilizat.
*
Mesajul expoziției, scris pe pliantul de prezentare, este următorul:
„După acest parcurs, vizitatorii trebuie să plece cu sentimentul că salvarea patrimoniului verde este în mâinile lor. Pădurea verde, pădurea neagră, devine o problemă de conștiință: va trebui să alegem între aceste două stări!”.
