La Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis luni, constituind una dintre atracțiile principale pentru numeroasele grupuri de elevi care au vizitat sau vor vizita obiectivul în cadrul programului „Școala altfel”, expoziția temporară cu genericul „Moldova medievală”.
O colecție de 16 steaguri, cu stemele Moldovei și cu blazoanele domnitorilor
Expoziția, care introduce publicul vizitator în atmosfera epocii medievale moldave, realizată de muzeografii Paula Irina Moroșanu și Marcel Catrinari, prezintă, într-una din încăperile fortului mușatin, o colecție de 16 steaguri (replici) cu stemele Moldovei și cu blazoanele personale ale domnitorilor (doar unul dintre ele este steagul portarului Cetății Sucevei, Luca Arbore), replici de documente cu sigilii domnești și replicile tronului și ale coroanei voievodale, tablouri cu scene istorice și alte obiecte care amintesc de acele vremuri.
Sub steagurile domnitorilor (de la Bogdan I, Petru I și Alexandru cel Bun, la Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu și Vasile Lupu), prezentate sub tavanul încăperii, sunt etalate pe diverse suporturi (stative, panouri) celelalte exponate, având ca piesă centrală replica tronului voievodal sculptat de muzeograful Cristi Cureleț.
Tablourile, fotocopii după lucrările pictorului Eugen Ispir, ilustrează scene istorice
Sunt expuse și două steme din perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare, una reprodusă după stema de pe clopotul de bronz dăruit de voievod în anul 1494 paraclisului Mănăstirii Bistrița, cealaltă după stema pictată pe Tetraevanghelierul din anul 1502.
Vizitatorii vor găsi pe un panou o prezentare generală a Evului Mediu în Moldova și Țara Românească, precum și cronologia domniei lui Ștefan cel Mare (detalii din viața personală, luptele purtate, ctitoriile pe care le-a înălțat…).
Tablourile (fotocopii după lucrările pictorului Eugen Ispir) ilustrează scene istorice: „Ștefan aclamat pe Câmpia de la Direptate”, „Bătălia de la Baia” și „Ștefan dictând o scrisoare către Matei Corvin, regele Ungariei”.
Macheta bisericii de la Pătrăuți și cea a Bisericii Mănăstirii Putna
Pe un alt panou sunt prezentate soțiile lui Ștefan cel Mare (fotocopii cu Portretul Evdochiei de Kiev, înmormântată la Biserica „Sf. Gheorghe” Mirăuți, și cu Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop), precum și portretele unor personalități contemporane cu Ștefan cel Mare (fotocopii de stampe – Mehmed II, Matei Corvin, Cazimir IV Iagello, Ioan Albert, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara, Radu cel Frumos, Laiotă Basarab).
Macheta bisericii de la Pătrăuți (înălțată de Ștefan cel Mare în anul 1487) și cea a Bisericii Mănăstirii Putna (unde este înmormântat Ștefan cel Mare) sunt etalate în cadrul acestei expoziții.
Așa cum ne-a spus muzeograful Marcel Catrinar, săptămâna viitoare va fi deschisă o altă expoziție, dedicată luminii în Săptămâna Mare, cu diverse obiecte dintr-o colecție particulară, care va fi prezentată în paraclisul Cetății.
