La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava s-a deschis, în ziua de prăznuire a Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință și apărătorul Moldovei, expoziția cu genericul „Moldova – 650”. Steagul liturgic dăruit de Ștefan cel Mare Mănăstirii Zografu
Circumscrisă programului „Paștele în Bucovina”, expoziția, care marchează împlinirea a 650 de ani de stat moldav, prezintă ca piesă centrală steagul liturgic pe care voievodul Ștefan cel Mare l-a dăruit, în anul 1500, Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos.
Steagul („o relicvă sacră”, așa cum remarcat la deschiderea expoziției directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu), extrem de valoros, aflat în patrimoniul Muzeul Național de Istorie a României, a fost adus pentru a fi expus la Suceava pentru zece zile.
Steagul de la Mănăstirea Zografu a fost remarcat pentru prima dată de un român în anul 1882, iar în anul 1917, la solicitarea consulului României la Salonic, un detașament francez l-a adus la Paris, de unde, prin Legația României, a ajuns, după război, la Muzeul Militar Național din București.
„S-a făcut la veleatul 7008”, iar al domniei sale anul 43”
Steagul din catifea vișinie prezintă, brodat cu fir de argint, chipul Sf. Mare Mucenic Gheorghe așezat pe tron, ținând o spadă în mâini și zdrobind sub picioare un balaur cu trei capete.
Pe margini, în jurul acestei imagini, este brodat, în limba slavonă, următorul text: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, mare (mucenic) Gheorghe, care în nevoi și în nenorociri (ești) grabnic apărător și cald ajutător și celor necăjiți bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune a smeritului robului tău, domnul Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, păzește-l neatins în acest veac și în cel viitor, cu rugăciunile celor ce te cinstesc, ca să te proslăvim în veci. Amin! S-a făcut la veleatul 7008 (1500), iar al domniei sale anul 43”.
„Historiae Polonicae”, prima ediție tipărită
O altă piesă deosebită din expoziție, prezentată publicului sucevean în premieră, este lucrarea „Historiae Polonicae” a cronicarului polonez Jan Dlugosz.
Lucrarea, care istorisește desfășurarea evenimentelor care s-au petrecut în Europa răsăriteană între anii 965 și 1480, s-a păstrat în manuscris până în anul 1711, când a fost tipărită, în limba latină, la Leipzig.
Jan Dlugosz (1415-1480), preot, cronicar, diplomat, a trăit în epoca războaielor sângeroase de după domnia lui Alexandru cel Bun și a fost contemporan cu voievodul Ștefan cel Mare (căruia i-a apreciat geniul militar și față de care a nutrit o sinceră admirație), lăsând mărturii importante pentru istoria Moldovei.
Textile arheologice, cahle, piese numismatice și documente de epocă
Expoziția mai cuprinde textile arheologice (legături de ochi din sec. XVI-XVII descoperite în mormintele de la Mănăstirea Probota și Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, bonete, năframe), accesorii vestimentare (nasturi de argint din mormintele voievodale de la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți), cahle decorative (cu Sf. Gheorghe sau cu stema Moldovei), piese numismatice emise de domnitori moldoveni, documente de epocă (ca cel prin Ștefan Tomșa întărește Mănăstirii Solca, la data de 30 decembrie 1622, satul Hrincești, din ținutul Sucevei, „cu iazuri și mori”, sau documentul din anul 1627, prin care Miron Barnovschi dăruiește Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Iași satul Toporăuți și închină totodată mănăstirea, cu toate posesiunile ei, Ierusalimului) și cărți de patrimoniu („Descrierea Moldovei” și „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor” de Dimitrie Cantemir, lucrări tipărite în anii 1925 și 1836, sau „Letopisețele Țării Moldovei”, tipărită la Iași în anul 1852)
*
„O expoziție grandioasă”, cum a remarcat vicepreședintele CJ Suceava, Vasile Ilie, „o expoziție care a adus – așa cum a subliniat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu – emoție și bucurie” și care „se va bucura de succes în rândul sucevenilor”.
