La Muzeul de Științele Naturii din municipiul Suceava s-a deschis miercuri expoziția cu genericul „Cultură și civilizație evreiască în zona Moldovei”.
Expoziția etalează documente, obiecte de cult, cărți ebraice, fotografii
Expoziția, care marchează Ziua Holocaustului în România (9 octombrie), organizată sub egida Consiliului Județean Suceava, de către Muzeul Bucovinei împreună cu Complexul Muzeal Neamț – Muzeul de Istorie Roman, Comunitatea Evreilor din Suceava și filiala locală a Arhivelor Naționale, etalează documente, obiecte de cult, cărți ebraice (unele rare), fotografii, mărturii reprezentative pentru istoria evreilor din Bucovina și din orașul Roman.
Sunt expuse o serie de documente care vizează comunitatea evreilor din zona Moldovei (documente vechi scrise în limbile ebraică, germană și rusă, liste nominale cu persoane evacuate și tabele cu bunuri expropriate), cărți de rugăciune (tipărite la Lemberg în anii 1838, 1858 și 1865), obiecte de cult ebraic (menora, mezuza, filacteriu, șal de rugăciune), calendare evreiești și numeroase fotografii (Spitalul israelit și personalul spitalului din Roman, Azilul israelit de bătrâni, sinagogile Ghersin, Leizerovici, Bais și Zalmina).
Printre aceste mărturii se află fotografia și cartea dedicată Vioricăi Agarici (1886 – 1979), distinsă post-mortem cu titlul și diploma „Drepți între popoare”, al cărei destin se va confunda la un moment dat cu cel al orașului Roman.
Viorica Agarici, președinta Filialei Roman a Societății Naționale de Crucea Roșie, a avut o contribuție importantă în salvarea multor evrei care, după pogromul de la Iași, erau deportați cu „trenurile morții” spre lagărul de la Călărași.
„Comunitatea evreiască a avut o prezență activă și un rol economic și social important în istoria acestei zone”
Așa cum a spus la deschidere vicepreședintele Consiliului Județean Suceava prof. Alexandru Rădulescu, „comunitatea evreiască a avut o prezență activă și un rol economic și social important în istoria acestei zone, conturând imaginea de mică Europă a Bucovinei”.
Referindu-se la drama populației evreiești în anii celui de-al Doilea Război Mondial, Alexandru Rădulescu a spus că „avem datoria să ne amintim de acele evenimente și avem obligația să cooperăm”, pentru că numai însușindu-ne greșelile trecutului istoria nu poate să se repete.
Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Ion Mareș, a pus accentul pe caracterul multietnic al locuitorilor Bucovinei, pe faptul că fiecare etnie și-a pus amprenta asupra acestei zone în care s-a trăit într-o „comuniune armonioasă”.
Realizatoarea expoziției, prof. Cristina Pânzaru, a făcut referire la piesele expuse, piese care provin atât din colecția Muzeului Bucovinei, cât și din cea a Muzeului de Istorie Roman.
În prezent, în Suceava trăiesc nouă evrei supraviețuitori ai acelor vremuri
Daniel Curic, secretarul Comunității Evreilor din Suceava, a subliniat faptul cădin anul 2004 în România s-a instituit la data de 9 octombrie Ziua de comemorare a Holocaustului.
Așa cum a precizat el vorbind despre semnificația acestei zile (zi în care, în anul 1941, a început evacuarea și deportarea forțată a evreilor din sudul Bucovinei, aflată sub administrație românească), dacă din Câmpulung au fost deportați 7.672 de evrei, din Rădăuți 11.506 și din Suceava 6.666, numărul evreilor deportați din Cernăuți a fost de 34.887, din Storojineț 15.366, din Hotin 36.006, iar din Dorohoi 12.558.
Daniel Curic a spus că în prezent în Suceava trăiesc nouă evrei supraviețuitori ai acelor vremuri.
Expoziția, care la deschidere a fost vizitată de un grup numeros de elevi de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, poate fi vizionată până pe data de 1 noiembrie.
