La Primăria comunei Vatra Moldoviței s-a deschis, la sfârșitul primei decade a lunii februarie a.c., expoziția concursului național de fotografie veche cu genericul “Rădăcini – familia”. Memoria fotografiei
Proiectul educațional “Rădăcini”, inițiat de Școala cu clasele I-VIII Vatra Moldoviței și realizat în parteneriat cu primăria comunei, Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava și Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina (MOPB) din Gura Humorului, proiect coordonat de institutoarea Tudorița Huțuleac, are ca scop „cunoașterea și promovarea valorilor culturale autentice păstrate de memoria fotografiei”.
Cu un an în urmă, prima ediție a concursului național de fotografie veche din cadrul proiectului “Rădăcini”, care a avut ca temă costumul popular, a antrenat copii și cadre didactice (ca îndrumători) din 39 de județe ale țării, reunind un număr total de 400 de fotografii, material documentar valoros care se păstrează acum la muzeul școlii din Paltinu.
415 fotografii din 31 de județe
La cea de-a doua ediție a concursului național de fotografie veche “Rădăcini”, având ca temă “Familia”, s-au înregistrat concurenți din 31 de județe.
Din juriul concursului, alături de coordonatorul proiectului, au făcut parte prof. Tatiana Vîntur, inspector școlar pentru educație formală și nonformală din cadrul IȘJ Suceava, și prof. Elvira Romaniuc, directorul MOPB Gura Humorului.
Dintr-un număr total de 415 fotografii, 59 au obținut Premiul I, 90 Premiul II, 122 Premiul III, 84 fiind recompensate cu mențiune, iar pentru celelalte 60 (care nu s-au încadrat tematic, sau nu au răspuns întru-totul cerințelor de concurs) juriul a eliberat diplome de participare.
„Farmecul amintirilor” din anul 1850
O mare parte din fotografiile din concurs, reproduse în format A 4, alb-negru sau sepia, înrămate sub sticlă sau cașerate pe suport de carton, au fost expuse în holul de la etajul primăriei.
Cea mai veche dintre ele, intitulată „Farmecul amintirilor”, datată din anul 1850, face parte din colecția învățătoarei Maria Șerban de la Școala “Take Ionescu” din Râmnicu Vâlcea.
Din aceeași colecție, din care au fost expuse mai multe fotografii document, era și cea prezentată de eleva Andra Florescu de la școala susmenționată, o fotografie din anul 1870 de la logodna publicistului și economistului Eugeniu Carada (colaborator la gazetele “Timpul” și “Românul”), unul dintre cei care a contribuit la înființarea Băncii Naționale a României.
“Poftim la clacă”
Vernisajul expoziției a fost precedat de un program artistic susținut de copii de la școlile din comună.
A fost prezentat mai întâi un moment de muzică și versuri (în limbile română și ucraineană) cu genericul “Nu se vinde pragul strămoșesc”, urmat de un dans bărbătesc (Jocul Bungherilor), în care au evoluat (cu o costumație specifică, sugerând uniforma militară) elevi de la școala din Valea Stânei, după care toți cei prezenți, în frunte cu primarul Virgil Saghin, au asistat la o șezătoare.
Intitulat “Poftim la clacă”, momentul a fost prezentat de organizatori ca “o întoarcere în timp”, în vremurile de altădată, în care sătenii se adunau în câte-o gospodărie alterând momentele de lucru cu câte-o cântare, o strigătură, o poveste, sau un joc.
Curajul și bucuria de-a continua
La finalul manifestării a avut loc festivitatea de înmânare a premiilor concurenților locali, cei din țară urmând să primească prin poștă, la adresele indicate, CD – urile conținând colecția de lucrări, diplomele speciale reprezentând premiile și diplomele de participare la concurs.
Așa cum am aflat de la coordonatorul de proiect, inst. Tudorița Huțuleac (care a spus că „această călătorie printre amintiri și descoperirea frumuseții și autenticului păstrate de fotografia veche ne-au dat curajul și bucuria de-a continua”) și de la directorul școlii cu clasele I-VIII Vatra Moldoviței, prof. Dana-Mihaela Buburuzan, s-a configurat deja tematica pentru încă patru ediții ale concursului.
Ediția a III-a, din anul 2010, va avea genericul “Rădăcini-obiceiuri”.
Rădăcinile nonagenarului câmpulungean George Ungureanu Unul dintre invitații manifestării, scriitorul nonagenar câmpulungean George S. Ungureanu, fost deținut politic condamnat la moarte, și-a regăsit în expoziție rădăcinile într-o fotografie a părinților și fraților săi, de mult dispăruți.
Fotografia, realizată în anul 1904 (cu opt ani înainte de nașterea sa) îl reprezintă pe capul familiei, Simion a lui Gh. Ungureanu, împreună cu soția și copiii născuți la vremea aceea.
“Complici” la acest gest au fost Lehaci Gavril (cel care a prelucrat fotografia și care a spus că tatăl lui George Ungureanu a lucrat ca meșter la construcția casei părinților săi de pe Valea Seacă) și învățătoarea Colban Monica, din Vatra Moldoviței, îndrumătoarea elevului Dănuț Adrian Saghin din cl. a III-a, care a prezentat fotografia în concurs.
„Sacrificiu”
Fotografii scoase din rame prăfuite sau din cuferele bunicilor, secvențe decupate din vremuri trecute, înfățișând familii de țărani îmbrăcați în straie populare, sau de orășeni în haine „nemțești”.
Părinți cu copii, bunici și străbunici, gătiți pentru pozat (unii după cum au avut și cum au putut – într-o fotografie intitulată „Sacrificiu”, o mamă îmbrobodită și desculță, văduvă îndoliată, stă lângă cei doi băieți îmbumbați la surtuc, încălțați și cu pălărioare pe cap), tineri logodiți, frați în uniforme militare, care au îmbrăcat cămașa morții, înrolați pentru a pleca la război.
Fotografii care au călătorit în refugiu, fotografii păstrate în buzunarele vestoanelor în tranșee, petice de hârtie peste care au trecut anii, dar care totuși au rezistat deși imaginile, parțial, s-au estompat.
