La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis marți expoziția cu genericul „Basarabia – Oameni, locuri, frontiere”, dedicată aniversării a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.
„Nu putem vorbi despre teritoriul Basarabiei, fără a vorbi despre oameni…”
Expoziția, organizată sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), prezintă publicului sucevean, așa cum a remarcat la deschidere dr. Doina Creangă, hărți, documente, publicații, medalii, diverse obiecte originale din colecțiile unor instituții (MNIR, Arhivele Naționale, Ministerul de Externe al României, Muzeul Bucovinei) sau ale unor persoane particulare.
Prezentând contextul istoric al înfăptuirii Unirii din anul 1918, prorectorul universității sucevene, prof. univ. dr. Ștefan Purici (titularul cursului de Istorie a Basarabiei), a subliniat faptul că „nu putem vorbi despre teritoriul Basarabiei, fără a vorbi despre oamenii fără de care nu se poate înfăptui nimic”.
La Suceava nu a mai fost prezentată o astfel de realizare detaliată și ilustrată referitoare la Basarabia
Muzeograful Florin Georgescu, de la MNIR, care a făcut referire la documentele și piesele expuse, a semnalat între acestea un document de referință: Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la data de 27 martie 1918.
Prof. Dan Emilian Petrovici, realizatorul proiectului expoziției, a accentuat faptul că expoziția, care este foarte bine documentată din punct de vedere științific, constituie o noutate, întrucât la Suceava nu a mai fost prezentată o astfel de realizare detaliată și ilustrată referitoare la Basarabia.
El a vorbit despre semnificația zilei de 27 martie 1918, subliniind totodată rolul bucovinenilor în pregătirea și realizarea actului Unirii și atrăgând atenția asupra unor exponate care i-au aparținut suceveanului Liviu Marian, care a fost directorul Liceului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău.
Doi stâlpi din lemn, înfășurați cu sârmă ghimpată, de la granița Republicii Sovietice Moldovenești
Expoziția, care prezintă pe o suită de panouri imagini din Basarabia și copii după diverse documente contextuale, etalează în câteva vitrine publicații și extrase din presa vremii, dar și câteva exponate de patrimoniu. Între acestea pot fi văzute, în original, documente emise în timpul voievodului Petru Rareș (datat 23 aprilie 1529) sau ale domnului Moldovei Grigore Calimachi (4 decembrie 1761), un exemplar din lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae” (tipărită la Leipzig în anul 1771), dar și o serie de obiecte ca cele două platouri din argint pe care Regele Ferdinand le-a primit cu ocazia efectuării vizitei la Chișinău, la data de 20 mai 1920.
Alături de Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la data de 27 martie 1918, pot fi văzute stiloul lui Pantelimon Halippa și telegrama adresată Regelui Ferdinand de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării în anul 1918.
Extrem de sugestivi pentru situația Basarabiei care a devenit republică sovietică sunt cei doi stâlpi din lemn, înfășurați cu sârmă ghimpată, de la granița Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
*
O expoziție la încheierea prezentării căreia prof. Dan Emilian Petrovici și-a exprimat speranța că, într-o evoluție ulterioară a lucrurilor, poate vom reuși, în cadrul Uniunii Europene, să reunim din nou Basarabia la trupul țării.
