La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, s-a deschis, săptămâna trecută, expoziția cu genericul „Balcic – Mirificul nesfârșit”, care prezintă publicului circa 90 de lucrări de pictură și grafică realizate de cinci artiști plastici suceveni.
„Un adevărat sanctuar”
Organizată sub egida Consiliului Județean Suceava de Asociația „Artă și Umanitate” și Uniunea Artiștilor Plastici Profesioniști – Filiala Suceava, expoziția, care etalează lucrări semnate de Lucia Pușcașu, Pușa Pîslaru, Niculai Moroșan, Angela Pitariu Bolnavu și Iulian Asimionesei, a fost apreciată la vernisaj ca fiind un „eveniment remarcabil și memorabil”, care a transformat spațiul de expunere într-un „adevărat sanctuar”.
Aprecierile îi aparțin criticului de artă ieșean Valentin Ciucă, iar ecoul acestora a vibrat armonic cu evaluările publicului participant.
Subliniind faptul că „un comentator de artă trebuie să fie și un ghid” pentru privitori, Valentin Ciucă a făcut o scurtă incursiune în istoria interbelică a Balcicului, când Regina Maria și-a stabilit aici reședința, locul devenind încă din timpul vieții sale un punct de atracție pentru artiști.
Un loc ideal de creație, „un spațiu al liniștii, al luminii și al aspirației către înălțimi”
Așa cum a spus la deschiderea expoziției artista plastică Lucia Pușcașu, Balcicul, unde grupul de artiști suceveni a poposit în trei tabere (organizate în anii 2004, 2008 și 2012), este un loc ideal de creație, „un spațiu al liniștii, al luminii și al aspirației către înălțimi”, un loc cu „oameni foarte modești, primitori și prietenoși”.
Oferta de subiecte artistice este inepuizabilă, iar pictorii suceveni au surprins în lucrările lor atât natura și inefabilul melancolic al zonei, cât și arhitectura locală.
Urmează, așa cum a spus Lucia Pușcașu, o viitoare expoziție dedicată „necuvântătoarelor de la Balcic” (păsări, pisici, căței, cai …) imortalizate și în câteva dintre lucrările expuse.
„Un oraș al liniilor curbe, al contrastelor clare, al stărilor meditative …”
De fapt, așa cum a remarcat Valentin Ciucă, „fiecare artist are propriul său Balcic”, iar mărturisirile lor confirmă acest lucru. Dacă pentru Lucia Pușcașu „Balcicul este un loc mirific”, „o adevărată enciclopedie cu multe volume, pe care dacă o citești simți nevoia să o iei de la capăt”, iar pentru Pușa Pîslaru este un „oraș al energiilor care te-nalță și în același timp te absorb într-un joc continuu”, un oraș al liniilor curbe, al contrastelor clare, al stărilor meditative, oraș al miasmelor cromatice calde …”, pentru Angela Pitariu Bolnavu este „un loc mereu surprinzător, unde timpul parcă nu există, unde liniștea este la ea acasă și unde cerul se unește cu pământul …”.
În cazul lui Niculai Moroșan, Balcicul este un „tărâm de poveste”, iar pentru Iulian Asimionesei este „locul care are permanent în memorie gândul de iubire al Reginei Maria pentru artiști”.
Concluzia criticului de artă, care a îndemnat publicul privitor să se piardă în „absolutul culorilor”, a fost, cu referire la locuitorii Sucevei: „Sunteți niște bogați că aveți asemenea artiști!”.
