„Exposițiunea de antichități din Viena”
„La exposițiunea de antichități din Viena, Mitropolia Bucovinei a expus 41 de obiecte, între cari acelea cari au provocat admirațiunea visitatorilor prin vechimea și măestria lor sunt următoarele: O cădelniță de argint aurită, în greutate de 4 chlg., din mănăstirea Putna, dăruită de Ștefan cel Mare la 1470. Un aer lung de patru metri și lat de doi și jumătate, tot din Putna, cusut cu fir de aur și de argint, dăruit de Bogdan fiiul lui Ștefan cel Mare la 1490. Un acoperemânt de mormânt representând pe Maria, a doua soție a lui Ștefan cel Mare, cu data 1477. O cruce de lemn sculptată cu multă măestrie și ferecată cu argint, dăruită de Ioan Părcălabu de Orheiu la 1566 din mănăstirea Dragomirna. O perdea pentru ușile împărătesci representând adormirea Maicei Domnului, lungă de trei și jum. și lată de doi metri, cusută cu aur și cu argint, dăruită de Bogdan, fiiul lui Ștefan cel Mare la 1510 din mănăstirea Putna. O evanghelie cu foile de pergament, în slavonă, cu scoarțele de argint poleite, dată de Ștefan cel Mare fără dată, alt aer de mărimea celui de mai sus, cusut în aur și argint, dăruit de Ieremia Movilă la 1606 din mănăstirea Sucevița. Străinii nu se puteau sătura privind măestria cu care Moldovenii din timpurile acelea sciau să înfrumusețeze obiectele sfinte”.
„Revista politică”, Anul II, nr. 2, Suceava, 1 Iuniu 1887.
„Intrarea Rușilor în Suceava”
„Pe la sfârșitul lunei lui Decemvrie Rușii începuseră a înainta peste apa Siretiului, spulberând astfel frumoasa legendă cu care ne mângâiasem că ei au pus pe albia Siretiului de bună voie hotar cuceririi lor, voind să lese neatinsă și necălcată partea de sud a Bucovinei, teritoriu locuit de Români. Vineri în ziua anului nou al bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de căzăcime rusească. Era spaima care sporise și însutise numărul lor. Nu erau decât 22 de cazaci călări, care intraseră, venind dinspre Natna, în gara Ițcani…”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 1, 15 Mai 1887.