“Expo Art Absolvent 2008”

În spațiul expozițional situat la primul etaj din corpul A al Universității “Ștefan cel Mare” din municipiul Suceava s-a deschis joi, la ceas de seară, expoziția absolvenților Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu”.
Expoziția, găzduită în perimetrul amenajat care s-a impus ca galerie a Asociației de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG – Tonitza Art Group) a reunit creații realizate de un număr de 40 de absolvenți (20 de la clasele de artă plastică ale prof. Iulian Asimionesei, Angela Pitariu-Bolnavu, Oana Ruxandra Hrișcă și tot atâția de la clasa de arhitectură și design a prof. Neculai Moroșan) care s-au prezentat cu lucrări de pictură, grafică, mozaicuri, propuneri de proiecte arhitectonice și de obiecte utilitare.
Cununa activității școlare
Manifestarea, la care au participat (în prezența rectorului universității sucevene, Adrian Graur, care le-a adresat participanților salutul de gazdă) inspectorul general adj. Vasile Monacu, directorul Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”, Sabina Roman, dascălii coordonatori și, bineînțeles, elevii expozanți, a fost apreciată de prof. Camelia Rusu-Sadovei, șefa Catedrei de arte plastice a colegiului, ca o „cunună” a activității școlare a tinerilor absolvenți.
Moment emoționant atât pentru elevii care se despart acum de școala în care s-au format artistic, cât și pentru profesorii care i-au îndrumat.
Spiritul colegiului de artă sucevean
Lucrările expuse, care constituie – așa cum a spus unul dintre dascăli – o „carte de vizită” care-i recomandă de-acum înainte pe tineri în drumul lor spre o carieră artistică (conferindu-le „încrederea care-i definește ca învingători” ai unei prime etape de pregătire), sunt capabile să releve „spiritul” colegiului de artă sucevean.
O expoziție al cărei vernisaj s-a încheiat în acordurile de ghitară ale unor elevi de la secția de muzică, o însoțire armonică între vizual și auditiv, o vibrație comună care perpetua îndemnul unor versuri de Rudyard Kipling rostite emoționat la final de prof. Angela Pitariu-Bolnavu:
“Dacă ajungi să umpli minutul trecător / Cu șasezeci de clipe de veșnicii, / Mereu, / Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor / Și, mai presus de toate, un OM – copilul meu!”.