Pădurile României sunt iar folosite pentru a stârni emoții, ocolind rațiunea, pentru a manipula opinia publică și a impune reguli absurde, care ne afectează pe toți.
Un semnal de alarmă a fost tras de reprezentantul forestierilor din România, Ciprian Muscă, care a prezentat diferențele dintre metodele de manipulare folosite online și realitatea din teren, diferită de cea prezentată de unii doar pe ecranele mobilelor sau calculatoarelor.
”Zilele trecute, am văzut pe rețelele sociale o campanie sponsorizată de Greenpeace România, care ne anunță că „75% dintre români cred că exploatarea forestieră e o problemă gravă”.
O formulare spectaculoasă, menită să atragă emoție și semnături pe petiții, dar care are un defect major: nu are legătură cu realitatea din pădurile României.
Înainte de toate, trebuie să facem o distincție simplă, dar esențială: exploatarea forestieră legală, realizată după reguli clare și verificabile, nu este o problemă, ci soluția prin care pădurile României sunt regenerate și puse în valoare. Da, există și tăieri ilegale – iar aici trebuie să fim necruțători. Dar să pui semnul egal între furt și exploatarea reglementată este ca și cum ai spune că toate mașinile sunt o problemă doar pentru că există șoferi care nu respectă legea.
Adevărul este că exploatarea legală nu înseamnă „ras păduri”. Înseamnă planuri de management silvic aprobate pe 10 ani, cote clare de recoltare, regenerări obligatorii și un lanț de control riguros. Înseamnă că fiecare arbore tăiat lasă loc pentru alții tineri, sănătoși, care vor produce oxigen, vor stoca carbon și vor da continuitate pădurii.
Și mai este ceva: exploatarea forestieră înseamnă viață pentru comunități. Lemnul ajunge în casele oamenilor sub formă de mobilă, hârtie, construcții sau căldură. În România, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn. Fără exploatare legală, oamenii ar rămâne în frig, iar economia ar pierde miliarde.
De ce „75% dintre români” ar considera exploatarea forestieră o problemă gravă? Pentru că întrebarea a fost pusă fără context. Dacă întrebi pe cineva „E grav că dispar pădurile?”, răspunsul este, evident, „Da”. Dar dacă întrebi „E grav că lemnul folosit de tine provine din exploatări legale, controlate, cu obligația de regenerare?”, răspunsul ar fi cu totul altul.
Ironia este că organizațiile care cer interzicerea exploatării folosesc chiar lemn în campaniile lor – de la decoruri și suporturi pentru bannere, până la hârtia pe care se tipăresc rapoartele „anti-exploatare”.
Pădurea valorează enorm. Dar valoarea ei nu stă doar în imagini romantice și sloganuri bine plătite pe Facebook. Valoarea ei stă în echilibrul dintre ecologie și economie, în locurile de muncă, în școlile și spitalele construite din lemn, în sobele care dau căldură iarna și în comunitățile care trăiesc prin pădure, nu împotriva ei.
Cei care astăzi manipulează opinia publică cu statistici scoase din context nu apără pădurea – ci o folosesc. Adevărata protecție înseamnă păduri administrate responsabil, exploatate legal și regenerate constant. Iar România are acest sistem”, precizează Ciprian Muscă, care a însoțit explicațiile cu o fotografie sugestivă.
O pădure bătrână și regenerată, alături de rețele de telefonie și o carieră de piatră în munte. Concluzia sa:
”Toate acestea arată adevărata bogăție a muntelui: pădurea care se regenerează, resursele naturale, infrastructura modernă și viața comunităților.
Bogăția muntelui nu se măsoară în sloganuri sau campanii sponsorizate. Se măsoară în echilibrul dintre natură, resurse și oameni. Acolo unde pădurea, piatra și tehnologia co-există, muntele dovedește că poate oferi viață, energie și dezvoltare sustenabilă”.
