La finele săptămânii trecute s-au aniversat 30 de ani de la punerea în exploatare a zăcământului minier Crucea-Botușana, locul unde, în fiecare an, sute de mineri din zonă extrag minereu de uraniu care, ulterior, ajunge procesat în reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă, ce asigură aproape 20% din producția de energie electrică necesară României.
Cu alte cuvinte, mineritul ortacilor de la Crucea, cea mai mare unitate de exploatare a uraniului din țară, face lumină în casele românilor de trei decenii. Trei decenii în care zăcământul de la Crucea a dat sute, mii de locuri de muncă, a susținut economic zona, dar și ani în care mina a fost necruțătoare cu câțiva dintre cei care și-au petrecut mare parte din viața de zi cu zi în subteran. 19 ortaci au plătit tributul suprem pentru locul lor de muncă, accidentele de muncă fiindu-le fatale. Ultima tragedie a avut loc în anul 2011.
Potrivit lui Constantin Proboteanu, director la Exploatarea Minieră Crucea-Botușana, în prezent, 700 de angajați își desfășoară activitatea la Crucea, aproape jumătate dintre aceștia fiind mineri direct productivi. Acesta a mai arătat că înainte de ’89, mina din Crucea asigura locuri de muncă pentru peste 3.000 de angajați.
Festivitate aniversară
Vineri, 23 august, localitatea Crucea a găzduit festivitatea dedicată aniversării celor 30 de ani de când a început exploatarea și valorificarea minereului de uraniu de la Crucea. La eveniment au luat parte reprezentanți ai Ministerului Economiei, actuala conducere a minei, dar și foști directori, reprezentanți ai autorităților locale, parlamentari, experți ai Companiei Naționale a Uraniului (CNU), reprezentanți AGA, reprezentanți ai Consiliului de Administrație.
Festivitatea moderată de Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), a debutat cu imnul României și cu imnul minerilor. Ioan Moraru a transmis salutul său invitaților, acesta începându-și cuvântarea cu tradiționalul și strămoșescul „Noroc bun” – salutul folosit de mineri înainte de a intra în mină.
Nu înainte de a ține un moment de reculegere în memoria celor pentru care mina a fost neiertătoare, Moraru a mulțumit celor care au răspuns afirmativ invitației de a fi prezenți la această celebrare.
Acesta a arătat că „Activitatea minieră de pe valea Bistriței are viitor. Toți directorii care au fost la conducerea sucursalei Suceava a CNU, dar și la conducerea CNU, au întâmpinat dificultăți. Dificultăți care nu de puține ori au dus la blocaje în mină, la suspendarea activității, la reduceri de personal. S-au făcut pași importanți pentru îmbunătățirea activității de aici, prin toate demersurile companiei, însă nu mai puțin adevărat este faptului că anii ’90 au adus o umbră de neîncredere, poate chiar de dispreț, asupra mineritului, asupra minerilor. Cu toate acestea, vreau să subliniez că minerii sunt oameni solidari, oameni de bun-simț, muncitori, pe care poți să te bazezi”.
Ioan Moraru a mai menționat: „Consider că orice activitate economică este legată de trei dimensiuni. Prima este resursa ce poate fi valorificată, cea de-a doua este desfacerea și, nu în ultimul rând, resursa umană. Nu putem face minerit dacă nu avem desfacere, iar ceea ce produce mina Crucea este un combustibil foarte bine primit de singurul nostru partener – Societatea Nuclear Electrica”. Acesta a mai arătat că după anii ’90, dinamica legislativă la care cei de la cârma minei și a CNU au fost nevoiți să să adapteze a condus la consolidarea unor bune relații interumane, la îmbunătățirea condițiilor de muncă de la an la an și la acordarea tuturor drepturilor care au fost solicitate de salariați.
Ioan Moraru a mai subliniat importanța sindicatului de la Crucea, menționând că această structură reprezintă o opoziție constructivă cu care s-a purtat permanent un bun dialog social, colaborarea conducând la asigurarea unui climat de muncă liniștit.
La rândul său, primul director al activității miniere de la Crucea, Ioan Bobora, și-a exprimat bucuria de a fi prezent la eveniment, subliniind că în mina de la Crucea și-a petrecut „o bună perioadă din viață”.
De asemenea, primarii comunelor Crucea, Ostra și Stulpicani au subliniat importanța prezenței minei în zonele pe care le administrează, aceasta fiind principalul „angajator”, exprimându-și speranța ca activitatea minieră de aici să fie una îndelungată.
Promisiuni de deschidere a exploatării de la Tulgheș
Ștefan Hârșu – de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale – a punctat în discursul său faptul că există posibilitatea ca, în doi ani, mina de la Crucea să se închidă (CNU deține licență de exploatare valabilă până în 2015, durată ce poate fi prelungită). „Vrem ca proiectul referitor la mina de la Tulgheș să fie demarat, luând în considerare că, în doi ani, la Crucea se va pierde personal calificat, mineri, oameni ce sunt formați foarte greu”, a mai spus Hârșu.
De asemenea, parlamentarii prezenți la eveniment (deputatul Cezar Cioată, senatorul Neculai Bereanu, deputatul Dumitru Pardău și deputatul Alexandru Băișanu) au evidențiat stringența deschiderii zăcământului de la Tulgheș-Grințieș pentru a prelungi viața minei Crucea-Botușana.
Prezent la ceremonie, secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei, Maricel Popa, a arătat că șansele de a deschide mina de la Tulgheș-Grințieș sunt de 99,9%, menționând că mai este nevoie de o singură semnătură pentru a începe exploatarea zăcământului de la Tulgheș.
În cadrul ceremoniei au mai cuvântat Tiberiu Iuhas – primul director al Companiei Naționale a Uraniului, Gheorghe Andrei – directorul companiei FCN Pitești (Fabrica de Combustibil Nuclear – companie la care ajunge pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu și unde sunt produse pastile de uraniu), Cosmin Toderaș – director CNU, Sucursala Feldioara (unde se fabrică pulberea sintetizabilă de dioxid de uraniu care este dusă la Pitești), Dan Teodorescu – membru AGA, Corneliu Popescu – membru CA-CNU.
Slujbă de pomenire la 100 de metri sub pământ
La 100 de metri în subteran și la 800 de metri pe orizontală, într-una din galeriile minei de la Crucea, se află capela cu hramul Sf. Varvara, protectoarea minerilor.
După cuvântările participanților, cei prezenți au participat la Te Deum, oficiat de patru preoți, în memoria celor 19 mineri care au murit în mină. Cu acest prilej, invitații au putut vizita o mică parte dintr-una din galeriile de la Crucea, o experiență vrednică de aducere aminte. La coborâre, prima impresie îți este dată de senzația de frig, însă după ce parcurgi parte din traseul spre capelă, nu poți decât să te umpli de admirație, și poate un strop de compasiune, pentru munca și condițiile nu tocmai prietenoase din subteran, condiții pe care sutele de mineri de la Crucea le înfruntă zi de zi.
Singura exploatare de uraniu activă din România
Potrivit CNU, „Exploatarea Minieră Crucea este, în prezent, singura exploatare de uraniu activă din România. Aici se desfășoară lucrări de explorare de detaliu prin lucrări miniere și foraje subterane, exploatare prin puțuri și galerii de coastă, lucrări de conservare în vederea închiderii și ecologizării perimetrelor, tratarea apelor de mină în stații de depoluare, amenajări de halte, regularizări ale cursurilor de ape etc.”.
Încă din 1964, în zonă au fost identificate mineralizații de uraniu în două izvoare din zona Crucea-Botușana. Până în 1970 s-au executat prospecțiuni și explorări în perimetrele Crucea-Botușana, iar în 1971 s-a realizat prima omologare de rezerve pentru structura Crucea. În perioada 1977-1982, în paralel cu lucrările de exploatare în extindere, s-a derulat și etapa de proiectare pentru punerea în exploatare a zăcământului Crucea-Botușana. Zăcământul a intrat în exploatare în luna august 1983, mai întâi la Crucea, și începând cu anul 1985, structura Botușana.
