Cutremurele înregistrate în ultima perioadă în zona comunei Izvoarele, din județul Galați, au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarța terestră, astfel că plăcile tectonice „se împing unele în altele”, iar fenomenul nu poate fi oprit, arată experții prezenți în zonă pentru cercetări.
„La izoarele, există o propagare și un efect de amplificare local. De asta se simt foarte bine, ca urmare a geologiei acest efect de ampllificare face ca un cumtremur să fie simțit mai puternic aici decât spre Slobozia, de exemplu. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile”, afirmă experții prezenți la fața locului.
Potrivit acestora, după activitatea seismică intensă din noaptea de vineri spre sâmbătă și din cea de sâmbătă spre duminică, aceasta din urmă de mai mică intensitate, ar trebui să urmeze perioada „descrecătoare a activității seisimice”.
„Cauzele producerii acestor cutremure sunt naturale. Există un stres puternic în scoarță, astfel că plăcile tectonice se împing unele în altele și are loc ruperea”, a declarat un expert aflat în zona Izvoarele pentru cercetarea fenomenului.
Acesta a explicat că s-a reactivat o falie situată în apropierea comunei Izvoarele, care „a mai dat cutremure”. „Acum este o activare ieșită puțin din comun”, a afirmat expertul.
La întrebarea unor localnici din zonă dacă seismele au legătură cu exploatarea petrolieră din zonă, acesta a spus că este luată în calcul și această ipoteză, dar că din datele de până acum nu poate fi considerată o cauză.
De asemenea, expertul a spus că seismologii iau în calcul inclusiv ipoteza ca inundațiile puternice din zonă să fi influențat activitatea seismică din ultima perioadă. „Este vorba despre efectul apei asupra activității seisimice, și anume în momentul retragerii apelor apare așa-numita seismicitate indusă. Deci poate influența seismic și faptul că ați avut o inundație aici”, a explicat expertul seismolog.
„Noi nu excludem nicio posibilitate, dar mai întâi trebuie să culegem toate datele. Am adus patru stații sesimice de mare amplificare plantate în zona epicentrului, plus cinci aparate GPS care măsoară mișcările seismice. Suntem hotărâți să avem toate datele. Noi suntem ațintiți cu toată atenția asupra zonei și monitorizăm toate evenimentele”, a spus expertul, care a reamintit că sâmbătă în zonă au fost trei cutremure: unul de 3,5 grade la cinci kilometri adâncime, unul de 3,3 grade la 4,5 kilometri adâncime și unul de 2,9 grade la doi metri adâncime.
Expertul seismolog a mai spus că ultimul cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, înregistrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea avea o influență în ceea ce privește descărcarea din energia acumulată în zona Izvoarele, lucru care „ar ajuta la liniștirea activității seismice”.
Potrivit expertului, este puțin probabil ca în perioada următoare să mai apară cutremure de peste 4 grade. „Ce a fost greu a trecut”, a spus acesta.
El a reamintit că, în afară de Vrancea, unde au loc cutremure de adâncime, teritoriul României este „bântuit” și de cutremure de suprafață, ca de exemplu în zona Făgărașului, Banatului (unde în 1990 au avut loc o serie de cutremure, fenomene similare celor de acum din zona Galați), dar și în zone precum Carei, Tulcea și în sudul Dobrogei (din Bulgaria) influențând zona Mangalia Constanța.
Duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, simțit și la București, seismul având intensitatea cinci în zona epicentrală.
Potrivit directorului științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.
Cutremurul de 5,5 grade s-a produs la 40 de kilometri de Covasna, la 46 de kilometri de Focșani, la 47 de kilometri de Râmnicu Sărat, la 52 de kilometri de Târgu Secuiesc și la 55 de kilometri de Mărășești.
Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore și jumătate după primul seism..
Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs șase cutremure cu magnitudinea de cel puțin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) și 6 martie (4,2 grade).
Din 23 septembrie, în Galați s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade și s-a produs pe 29 septembrie.
Sâmbătă, în Galați s-au produs trei cutremure de 2,9, 3,3 și 3,5 grade pe scara Richter, iar vineri au fost șase seisme, cu magnitudini între 2,5 și 3,8 grade.
Ultimul cutremur în Galați s-a produs duminică, la ora 5.35 și a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.