Partidul prezidențial pe care îl așteaptă bieții fani Băsescu cu brațele deschise ca să scape de alianța 322 a început să ia apă pe toate părțile. Fără un strateg adevărat, fără măcar un lider adevărat, că Băsescu nu poate avea, ca președinte neutru, acel gen de relații de comunicare continui și firești cu propriul său partid, sau perfectul control, și în absența lui nu e nimeni cu adevărat șef peste ceilalți acolo.
Partidul pare că experimentează mai mult decât avansează. Genul de experimente în care s-a angajat e în stilul până să ne sinucidem sărind în Niagara să încercăm să ne înecăm în toate bălțile mai mici de pe parcurs, poate devenim imuni la apa înghițită în plămâni.
Două exemple notorii din realitatea imediată.
Primul e filiala Constanța, fieful lui Traian Băsescu, condusă de ani de zile de un baron local, Stelian Duțu, pus și pe lista neagră în 2004 de coaliția pentru un parlament curat, și printre puținii pe care Băsescu nu i-a retras. Cum omul nu a ajuns pe lista neagră degeaba, ceva mai târziu a ajuns și DNA-ul la el (dovadă că Băsescu nu controlează DNA). Este trimis în judecată, și conform unei înțelegeri cu Emil Boc, măcar PDL retrage din poziții publice pe oamenii în această situație. Nu-i așa, de asta votăm acest partid, că măcar încearcă să nu fie corupt, asta e logica. Mă așteptam ca Duțu, chiar dacă nu are bunul simț să se retragă, să fie debarcat pe acest motiv clar și fără discuții.
Și chiar așa ar fi fost, dacă un nou geniu al Carpaților nu ar fi avut ideea de a încredința debarcarea lui talentatei doamne Udrea. Pe ce criteriu, nu știm, dar ce era de prevăzut s-a întâmplat, Duțu a profitat de asta și a contraatacat dramatic. De săptămâni de zile scandalul ține afișul, alimentând ideea unei degringolade în PDL, ca și impopularitatea deja considerabilă a Elenei Udrea. Chiar simpla mărturisire că s-a cunoscut cu Radu Mazăre la o petrecere a unor prieteni comuni e elocventă. Nu pot face ei și toți prietenii lor comuni un partid comun, nu să strice toate partidele care există, ca să nu mai avem cu cine vota!
Al doilea exemplu este invitarea unui baron din fotbal, fost milițian, penal, urmărit de DNA, Mitică Dragomir, să candideze într-un colegiu uninominal. Asta s-a întâmplat în aceeași zi în care a trebuit să dau declarații la presă că eu nu voi candida în nici un colegiu pentru PDL în alegerile din acest an, că răspândise nu știu ce agenție vestea. Pe seară a anunțat că se retrage Cătălin Avramescu, care acceptase oferta (dacă e păstrat dl. Dragomir).
Să vezi că Dragomir e singurul care rămâne, și, în consecință, îl veți vota pe el, dacă sunteți fani Băsescu. Stolojan, luat la întrebări de presă, a fost de o ambiguitate supremă. Tot domnul Stolojan a cam amestecat pe doamna Muscă cu doamna Macovei. Dar doamna Macovei nu va candida, așa că din nou o să vă alegeți numai cu ăia care vor să intre în politică exact cu scopul pentru care noi vrem să îi scoatem de acolo.
O să îmi spună cititorii că e vina noastră că nu dăm curs invitațiilor și nu intrăm și noi, să ne luptăm cu ei, etc. Obiecția nu e întemeiată. Un partid pe care l-aș vota eu la rigoare nu poate fi un teren de bătălie în care șefii fac arbitraj între ăia decenți și ăia penali. Iată, Avramescu a intrat și luptă, cu aerul că va pierde. Dar și partidul va pierde. Enorm.
Alt experiment idiot e pe care să eșueze, după foștii șefi de consilii județene PSD recrutați de PDL, și care nu au livrat județele lor la locale, cum au crezut strategii partidului.
Anunț pe acești strategi, a căror lipsă de scrupule pare că le depășește mult competența, că ideea nu e doar să adaugi la electoratul 1, cel care are doar 29%, recunosc că insuficient pentru guvernare, electoratul 2, cu alt profil (fani Dragomir). Ideea e să câștigi electoratul 2 fără să pierzi electoratul 1, băieți.
Altfel, ce iluzoriu 50%, nici 29 nu o să mai prindeți.
