Evanghelia zilei

„Iisus a venit de cealaltă parte a mării în Ținutul Gadarenilor. Iar după ce a ieșit din corabie, îndată L-a întâmpinat, ieșind din morminte, un om cu duh necurat, care își avea locuința în morminte, și nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanțuri, pentru că de multe ori fiind legat în obezi și lanțuri, el rupea lanțurile, și obezile le sfărâma, și nimeni nu putea să-l potolească; și neîncetat noaptea și ziua era prin morminte și prin munți, strigând și tăindu-se cu pietre. Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat și s-a închinat Lui. Și strigând cu glas puternic, a zis: «Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuiești». Căci îi zicea: «Ieși duh necurat din omul acesta». Și l-a întrebat: «Care îți este numele»? Și I-a răspuns: «Legiune este numele meu, căci suntem mulți». Și Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ținut. Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păștea. Și L-au rugat, zicând: «Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei». Și El le-a dat voie. Atunci, ieșind, duhurile necurate au intrat în porci și turma s-a aruncat de pe țărmul înalt, în mare. Și erau ca la două mii și s-au înecat în mare. Iar cei care-i pășteau au fugit și au vestit în cetate și prin sate. Și au venit oamenii să vadă ce s-a întâmplat. Și s-au dus la Iisus și au văzut pe cel demonizat șezând jos, îmbrăcat și întreg la minte, pe el care avusese legiune de demoni, și s-au înfricoșat. Iar cei ce au văzut le-au povestit cum a fost cu demonizatul și despre porci. Și ei au început să-L roage să se ducă din hotarele lor. Iar intrând El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga ca să-l ia cu El. Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: «Mergi în casa ta, la ai tăi, și spune-le câte ți-a făcut ție Domnul și cum te-a miluit». Iar el s-a dus și a început să vestească în Decapole câte i-a făcut Iisus lui; și toți se minunau.”
Pasajul biblic de astăzi ne mărturisește despre un om demonizat, care după ce a fost vindecat în chip miraculos de Domnul Iisus Hristos, a dorit să-L urmeze. Însă Mântuitorul l-a îndemnat să meargă la casa sa, la ai săi. Astfel, dintr-un demonizat a devenit un misionar, din posedat și întunecat a devenit un om luminat și dornic de a împărți lumină și bucuria vindecării și celor din jurul său. Trebuie remarcată formula folosită de diavol atunci când s-a adresat Domnului Hristos: „Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt?”. Ei, chinuitorii, se roagă să nu fie chinuiți! Dacă privim la cel demonizat, vedem chipul omului decăzut și îndepărtat de Dumnezeu. Cel posedat locuia în morminte și nimeni nu se putea apropia de el; avea o forță deosebită, putea rupe lanțuri, striga cu glas mare, era neliniștit și se rănea cu pietre. Din starea aceasta a ajuns să stea în genunchi și să se roage. În fractiune de secundă, prin binecuvântarea divină, a urcat pe scara sfințeniei.
Sfântul Ioan Gura de Aur așa ne învață: „Pe cel ce se bucură în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.”
Pr. Dumitru PĂDURARU