În vremea aceea a auzit Irod împăratul vestea despre Iisus, căci numele lui Iisus ajunsese cunoscut, și zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morți și de aceea puterile lucrează în El. Alții însă ziceau că este Ilie, iar alții ziceau că este prooroc, ca unul din prooroci. Dar auzind Irod, a zis: Acesta este Ioan căruia eu am pus să i se taie capul; el s-a sculat din morți. Căci Irod trimițând, prinsese pe Ioan și-l legase în temniță, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soție. Însă Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ți este îngăduit să ai de nevastă pe femeia fratelui tău. De aceea Irodiada îl pizmuia și voia să-l omoare, dar nu putea pentru că Irod se temea de Ioan, știindu-l om drept și sfânt, și îl ocrotea; și când îl asculta, sta mult pe gânduri și era bucuros să îl asculte. Dar s-a ivit o zi cu bun prilej: când Irod, de ziua sa de naștere, făcea ospăț dregătorilor și căpeteniilor oștirii și fruntașilor din Galileea. Atunci fiica Irodiadei intrând și jucând, a plăcut lui Irod și celor care ședeau cu el la ospăț. Iar împăratul a zis fetei: Cere de la mine orice voiești, și-ți voi da. Și s-a jurat fetei, zicând: Orice vei cere de la mine voi da ție, până la jumătate din împărăția mea. Iar ea ieșind, a întrebat pe mama sa: Ce să cer? Iar Irodiada a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. Atunci, îndată a intrat grăbită la împărat și i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai numaidecât pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. Și împăratul s-a întristat adânc, dar din pricina jurământului și din pricina celor care ședeau împreună cu el la ospăț, n-a voit să-i nesocotească cererea. Și trimițând îndată pe paznicul temniței, împăratul a poruncit să aducă capul lui Ioan. Iar acela mergând, i-a tăiat capul în temniță, l-a adus pe tipsie și l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Când au aflat ucenicii lui, au venit, au luat trupul lui Ioan și l-au pus în mormânt. Și apostolii s-au adunat la Iisus și I-au spus toate câte au făcut și câte au învățat pe oameni.