„Și chemând iarăși mulțimea la El, Iisus le zicea: «Ascultați-Mă toți și înțelegeți: Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă». Și când a intrat în casă de la mulțime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă. Și El le-a zis: «Așadar și voi sunteți nepricepuți? Nu înțelegeți, oare, că tot ce intră în om, din afară, nu poate să-l spurce? Că nu intră în inima lui, ci în pântece; și iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate». Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om. Căci dinăuntru din inima omului ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om. Și ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit.”
Tot mai des putem auzi voci care afirmă sus și tare că învățăturile Domnului Iisus Hristos ar fi învechite, desuete, perimate și că nu se mai potrivesc cerințelor omului modern și situației actuale. Unii chiar consideră că este nepotrivit să vorbim despre înviere, jertfă, cruce, rugăciune sau smerenie. Accentul se pune doar pe ceea ce-ți poate oferi momentul, pe trăirea facilă și iresponsabilă. Or, dacă citim cu atenție fragmentul evanghelic de astăzi, vom constata cât de actuale sunt mustrările Domnului Hristos. De altfel, păcate erau și acum două mii de ani; păcate și prilejuri de păcătuire sunt și astăzi. Ceea ce distruge sufletul omului sunt cele care ies din inima omului, adică faptele și simțămintele care ar putea fi evitate sau îndreptate.
Un proverb românesc așa spune: „lăcomia strică omenia”. Omenia este starea firească a omului credincios, smerit, drept și cinstit. Și pentru omul modern supus tentațiilor și asaltat de păcate de tot felul, există o speranță numită Iisus Hristos.
Sfântul Efrem Sirul așa ne învață: „Cel ce pune capăt rugăciunii începe să păcătuiască.”
Pr. Dumitru PĂDURARU