Evanghelia zilei

Iisus a zis: «Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Și, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi și lucrează în via mea. Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, și nu s-a dus. Mergând la al doilea, i-a zis tot așa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus. Care dintr-aceștia doi a făcut voia Tatălui»? Zis-au Lui: «Cel de-al doilea». Zis-a lor Iisus: «Adevărat grăiesc vouă că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăția lui Dumnezeu. Căci a venit Ioan la voi în calea dreptății și n-ați crezut în el, ci vameșii și desfrânatele au crezut; iar voi ați văzut și nu v-ați căit nici după aceea, ca să credeți în el».”
Oare de câte ori nu am zis și noi: „Mă duc Doamne”, însă am rămas doar cu promisiunea? Domnul Iisus Hristos a pus în fața noastră două categorii de oameni: cei aparent neascultători, dar care au conștiință și cei entuziaști, dar care rămân datori la capitolul fapte. Înțelesul duhovnicesc al celor spuse de Domnul Hristos este unul profund și ne privește și pe noi. El S-a adresat celor care susțineau că sunt urmașii lui Avraam, însă care au ignorat pe un trimis al lui Dumnezeu, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Ei s-au asemănat în multe privințe cu cel dintai fiu, pentru că au promis că vor lucra, însă în realitate, a rămas doar vorba de ei. Bune intenții aveau, însă le-a lipsit concretizarea celor făgăduite. În vremea aceea vameșii și desfrânatele, care erau considerați exemple de păcătoșenie, au ascultat mesajul Sfântului Ioan Botezătorul. Din acest punct de vedere s-au asemuit cu cel de al doilea fiu.
Sfântul Ioan Gură de Aur așa ne învață: „cuvintele noastre sunt cărările faptelor noastre.”
Pr. Dumitru Păduraru