Sud-estul Europei devine principala poartă prin care în Uniunea Europeană intră drogurile, armele și migranții ilegali, potrivit unui studiu Europol care ar urma să aibă consecințe asupra tentativei Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen, relatează EUobserver.
Raportul citat, întocmit de corpul de poliție unit al Uniunii Europene, Europol, și dat publicității miercuri, se bazează pe mai mult de 70.000 de pagini de informații culese de forțele de poliție ale statelor membre în ultimii doi ani.
„Din toate zonele de tranzit, cea de sud-est a cunoscut cea mai mare expansiune în ultimii ani, ca rezultat, pe de-o parte, al creșterii traficului de orice fel prin Marea Neagră și, pe de altă parte, al proliferării numeroaselor căi comerciale pentru bunuri ilegale spre și din Uniunea Europeană sau al creșterii importante a imigrației ilegale prin Grecia. Aceste modificări au contribuit la formarea unei axe balcanice de trafic către UE”, afirmă autorii raportului, citați de EUobserver.
Potrivit documentului, în timp ce grupările de crimă organizată tind să devină multi-etnice și împărțite în celule, cele formate din albanezi ridică cele mai mari probleme. „Infractorii albanezi sunt faimoși pentru violența lor extremă. Mulți dintre membrii acestora au un trecut în poliție, servicii secrete sau grupări paramilitare”, se arată în raportul Europol.
Referitor la traficul de arme, autorii raportului vorbesc despre „imense stocuri ilegale” aflate în Albania, Bosnia și Croația și despre „accesul la cantități considerabile de armament militar, inclusiv lansatoare de rachete anti-tanc și echipament anti-aerian”.
„Grupările criminale albaneze, turcești sau din țările foste sovietice caută să-și extindă interesele în Uniunea Europeană și ar putea exploata oportunitățile ce ar putea apărea odată cu intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen sau odată cu ridicarea obligației de a obține vize pentru Uniunea Europeană pentru cetățenii din Balcanii de vest, Ucraina și Moldova”, se mai arată în documentul Europol.
„Am dat publicității un raport obiectiv, fără influențe politice. Este treaba celor care fac politicile să decidă cum reacționează. Vom înainta studiul tuturor ministerelor de afaceri interne din statele membre UE în luna iunie și cei de-acolo vor decide în ce măsură ar trebui ajustate prioritățile europene. Posibila acceptare a României și Bulgariei în spațiul Schengen sau exceptarea ucrainenilor de la obligativitatea vizelor pentru a intra în statele membre UE ar putea fi, pentru unii, oportunități pentru noi activități de crimă organizată. Însă nu trebuie supraestimată puterea dată de actualele reglementări privind circulația la frontiere. Grupările infracționale deja găsesc multe căii de a opera în Uniunea Europeană”, a declarat Rob Wainwright, directorul Europol, citat de EUobserver.
Wainwright a mai afirmat că din cauza sistemului complex de relații între diferite grupării infracționale este extrem de greu de vorbit despre o „ligă a campionilor” a celor mai puternice grupări criminale din Europa. Totuși, și el a vorbit despre „amenințările feroce” pe care le reprezintă grupările albaneze, cele formate din cetățeni din statele vest-africane, precum și de „grupările tradiționale italiene” sau de cele „în plină dezvoltare” formate din lituanieni și polonezi.
Specialiștii Europol mai vorbesc în raport și despre faptul că, pe fondul crizei economice, din ce în ce mai mulți profesioniști în transporturi maritime, farmaceutice, inginerie, drept sau finanțe ajung să lucreze cu membrii grupărilor infracționale. În același context, din ce în ce mai mulți oameni sunt dispuși să-și asume rolul de cărăuși pentru droguri sau bani negri.
Traficul de persoane, mai scriu autorii raportului, a devenit atât de sofisticat încât o grupare infracțională irakiană care operează în Suedia a ajuns să cumpere o companie aeriană de mică anvergură, cu scopul de a trafica persoane, iar un alt grup criminal a închiriat, în două rânduri, avioane cu care să transporte afgani din Grecia în Italia.
Aceste grupări infracționale folosesc fonduri din off-shore pe care le depun în bănci din centre financiare precum Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite, însă criminaliștii se confruntă mai nou cu greutăți date de sistemul de barter folosit de infractori în care, spre exemplu, un grup plătește drogurile unui altul cu arme furate sau serviciile de trafic de persoane sunt plătite cu date de carduri de credit furate.
