În democrațiile tinere, ca cea din România, Europa cetățenilor este diferită de Europa politicienilor. Această realitate este tipică pentru societățile în care statul de drept se află în suferință.
O democrație consolidată reușește să reducă în timp util diferența dintre vitezele cu care drepturile cetățenilor se îndepărtează de drepturile politicienilor, sau diferența dintre vitezele cu care drepturile grupurilor favorizate se îndepărtează de drepturile grupurilor discriminate. Dar într-o democrație slabă, diferențele, deci și inechitățile dintre grupuri, cresc mai repede decât capacitatea sistemului de a regla egalitatea de șanse. Este și motivul pentru care în România este evidentă favorizarea obstinată a politicienilor de către « statul de drept », precum și favorizarea grupurilor civice sau sociale de presiune, în dauna cetățeanului de rând, care rămâne entitatea cea mai lovită de discriminare.
Problema se agravează în cazul percepției conceptelor europene de identitate, diversitate și multilingvism, așa cum sunt ele promovate de Bruxelles la ora actuală. Euroscepticii se înmulțesc, pe măsură ce se acumulează criticile la adresa acestor teme.
Construirea identității europene rămâne o problemă din ce în ce mai dificilă și controversată. Identitatea europeană definită prin platforma diversității oferă protecție împotriva fascinației fanatismelor de tot felul și a excluziunii, stigmate de care Europa a fost marcată în trecutul recent și cu care nu dorește să se mai întâlnească. Pe de altă parte, identitatea europeană este un proiect în devenire, oricând perfectibil. Multilingvismul ca primadonă a arhitecturii europene culturale actuale proclamă nu numai șansa fiecărei limbi europene de a juca un rol important (fiind avuție și moștenire care înnobilează popoarele), dar și șansa fiecărei culturi (ce se bazează pe limba respectivă) de a sta onorabil sub reflectoare, cu tot cu istoria sa mai lungă sau mai succintă.
Anul European al Dialogului Intercultural Anul 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural și oferă câteva scene de dezbateri (șapte la număr, din care patru au avut loc deja, așa cum am mai amintit recent) în Bruxelles, la care participă jurnaliști, membrii ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, reprezentanți ai societății civile, artiști, studenți, tineri. Cei interesați mai pot participa la dezbaterile din septembrie (10 Septembrie, tema: Multilingvism), 1 Octombrie (Educație) și 5 Noiembrie (Media).
Organizarea acestor dezbateri face parte din politica Uniunii Europene de a susține conceptele alocate diversității culturale și identității europene, asupra cărora se poate vorbi extrem de mult și cu argumente culturale practic inepuizabile. În fond, cultura definește Europa mult mai bine decât economicul sau geografia…Pe de altă parte, cultura este un concept greu de cuantificat, în timp ce economicul și geograficul sunt vizibile și « la vedere » oricând.
Iată, așadar, dilema în fața căreia se găsește pentru un secol în timp real bunul cetățean european. Logica vremurilor multiculturale aceasta este: mai vedem noi ce se întâmplă pe parcurs…





