Bulgaria și România sunt pe cale să pice cel mai important test de la intrarea lor în UE, la 1 ianuarie 2007, odată cu publicarea rapoartelor cruciale privind progresele înregistrate în domeniul justiției, comentează site-ul EurActiv.com.
România se confruntă cu critici fără precedent din cauza suspiciunilor privind încercările noului său Guvern de a slăbi echilibrul puterilor, în timp ce Bulgaria este vizată din cauza presupuselor legături între oficialii guvernamentali și crima organizată.
În timpul vizitei sale la Bruxelles, premierul român Victor Ponta le-a declarat liderilor UE că tot ce a făcut Guvernul său respectă Constituția țării, promițând însă să revină asupra unor decizii dacă acestea încalcă standardele Uniunii.
„România nu va fi un nou caz de îngrijorare pentru partenerii săi europeni”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de liderul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), fostul premier bulgar Serghei Stanișev.
Rugat de EurActiv să comenteze calitatea democrației în România, Ponta a declarat că majoritatea informațiilor sunt incorecte, dar a admis că există o problemă.
„Aveți dreptate, sunt persoane numite politic și poate ar trebui să (consolidăm) în Constituție stabilitatea funcțiilor care nu sunt numite politic. Prin urmare, sunt de acord cu dumneavoastră că un fel de convenție națională și schimbarea Constituției, pentru ca aceasta să exprime foarte clar care sunt funcțiile politice și care nu, vor ajuta democrația”, a declarat el.
EurActiv l-a întrebat pe Stanișev, fost premier al Bulgariei, dacă se teme că țara sa ar putea fi împiedicată să adere la Schengen din cauza tensiunii politice actuale cu România. Acesta a răspuns că există reguli și criterii clare pentru aderarea la Schengen, care sunt îndeplinite în prezent de România și Bulgaria.
„Nu este democratic, nu este corect și nici consecvent să adaugi orice alte condiții politice sau de alt fel”, a declarat Stanișev.
Problema aderării României și Bulgariei la Schengen ar urma să fie inclusă pe agenda reuniunii miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din septembrie. Totuși, având în vedere diversele declarații recente ale politicienilor, evenimentele din România ar putea amâna această problemă pe termen nedifinit.
Deși mai puțin vizibile din perspectiva Bruxelles-ului, evenimentele politice din Bulgaria sugerează că atât Bucureștiu, cât și Sofia ar trebui să se aștepte la puține vești bune de la rapoartele Comisiei, ce urmează să fie publicate la 18 iulie.
