La Galeria de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava s-a deschis sâmbătă, în ziua de prăznuire a Intrării Maicii Domnului în Biserică, expoziția de pictură, grafică și tapiserie a artistelor plastice Eugenia Goraș și Georgeta Gheorghiu.
„O surpriză cu totul remarcabilă”
Organizată sub egida Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Suceava, expoziția, care reunește o selecție alcătuită din circa 40 de lucrări realizate de cele două artiste pe parcursul mai multor ani de creație, a fost receptată ca o surpriză în perimetrul plastic al urbei.
„O surpriză cu totul remarcabilă”, așa cum a subliniat entuziasmat criticul de artă ieșean Valentin Ciucă, întrucât până acum atât Eugenia Goraș, cât și Georgeta Gheorghiu au fost destul de reținute cu ieșirile pe simeze.
Reținute nu din lentoare creativă, ci dintr-o maximă exigență în privința expunerii, exigență auto-impusă de conștiința profesională și de o conduită existențială care nu face concesii la statutul artistului responsabil și riguros.
O mostră de vitalitate creativă
Formate la școala de pictură ieșeană, Eugenia Goraș, la începutul anilor ’60, sub îndrumarea lui Mihai Cămăruț, iar Georgeta Gheorghiu, cu un deceniu mai târziu, la clasa lui Adrian Podoleanu, ambele plasticiene au îmbrățișat cariera didactică.
Eugenia Goraș, acum pensionară, și Georgeta Gheorghiu, profesor de educație plastică la Școala Generală cu clasele I-VIII nr. 3 Suceava, s-au conjugat armonios într-o desfășurare expozițională care permite privitorului o lectură vizuală dinamică, contrapunctată de pecetea stilistică inconfundabilă a fiecăreia dintre ele.
Reflexivă și expresivă totodată, expoziția este o mostră de vitalitate creativă.
„Palpit vital” și „spirit meditativ”
Subliniind de la bun început că pe cele două expozante le apropie atât „școlaritatea ieșeană”, cât și activitatea la catedră, Valentin Ciucă a remarcat „consangvinitatea” și „completitudinea de expresie” pe „motive care țin de o aurorală medievalitate”, prezente atât în lucrările Eugeniei Goraș (arce, abside…), cât și la Georgeta Gheorghiu, prin acele figuri alungite, care sunt „o sugestie a canoanelor bizantine”.
Eugenia Goraș este „un exemplar tipic de bucovineancă rumenă în obraji”, care în tapiserie, dar mai ales în pictură, nu-și trădează vârsta (prin „vitalitatea și fervoarea” care exprimă un anume „palpit vital”, putând oricând să participe la o bienală de tineret), iar Georgeta Gheorghiu, care este „un spirit meditativ” („o cerebrală care nu se entuziasmează cu ușurință”) „spiritualizează imaginea” („nu pictează personaje, ci concepte”).
Emoții estetice
Într-un astfel de cadru, în care criticul de artă ieșean (onorat cu o zi în urmă de Fundația Culturală a Bucovinei cu Premiul de excelență pentru monumentalul volum „Un secol de arte frumoase în Bucovina”) a făcut „o reverență pentru generozitatea publicului, care are o apetență reală pentru evenimente”, s-a desfășurat vernisajul acestei expoziții la care cele două artiste ne-au invitat în duet să pătrundem în universul creației lor.
Un vernisaj la finalul căruia am fost poftiți să rămânem pentru „a continua emoțiile estetice”, ascultând acordurile renascentiste de lăută în interpretarea lui Cristi Lazăr, profesor la liceul de muzică ieșean.
