Eu- Hope Diversity

Pedofilul politic
Câteva mari voci ale exilului românesc s-au implicat, fiecare la timpul său, pentru cauzele românești. Eugeniu Coșeriu, în urmă cu câțiva ani, și-a folosit prestigiul și statutul de savant de talie mondială pentru a atrage atenția asupra adevăratei tragedii a Basarabiei, ca și asupra pericolului ce pândea limba română pe teritoriul Republicii Moldova. S-a opus cât a putut, cu armele lingvistului de marcă, la fabricarea artificială a conceptului de „limbă moldovenească”, pe care ambasadorul actual al României o acceptă public ca pe ceva firesc. Iată ce susținea Coșeriu în anul 2002: „La ora actuală profesorii de limba română nu mai acceptă (chiar dacă li se spune că limba oficială este, prin Constituție, limba moldovenească) decât termenul de „limba română”. Când li se cere, acum, să nu mai facă Istoria românilor, ci Istoria Moldovei, profesorii de istorie, în unanimitate, protestează, și până și rușii care sunt profesori de istorie înțeleg că nu pot falsifica pur și simplu istoria și nu pot desprinde o istorie a Moldovei de istoria românilor.
Speranța mea este că această generație, care este generația bolnavă din Basarabia și generația incultă din Basarabia, se va stinge biologic. Îi va lua locul o nouă generație, una care nu va mai putea fi înșelată. Să știți că mulți dintre cei de acum au fost atât de înșelați, încât ei sunt de-a dreptul de bună credință atunci când sunt convinși că unele falsuri istorice sunt adevărate. Conștiința lor, prin ignoranță și manipulare, s-a îmbolnăvit.”
Oare previziunile lui Coșeriu s-au adeverit?
În altă parte, prin Jurnalele publicate la Editura Humanitas, Monica Lovinescu scria: “Între păcatele cele mai mari ale political correctness este nu numai multiculturalismul (împotriva căruia Allan Bloom a scris pagini remarcabile de ironie mușcătoare), ci și faptul că drepturile omului nu mai sunt aplicate individual, ci doar comunităților și, între aceste comunități – minorităților. Astfel, dacă ești minoritar, ai toate drepturile, dacă ești majoritar, nici unul. Or, acestea sunt aberații, pentru că democrația este a majorității și pe baza ei se fac și alegerile, cu obligația ca aceste majorități să asigure drepturile minorităților. Exact acest fenomen se aplică acum în Basarabia: minoritățile (rușii, găgăuzii etc.) au toate drepturile, iar populația băștinașă – niciunul!”
Oare previziunile Monicăi Lovinescu s-au adeverit?
Mai recent, după izbucnirea războiului politico-mediatic antiromânesc din Europa, cu punctul de plecare exploziv gălăgios în Italia, scriitorul Norman Manea a publicat un eseu și multe articole în majoritatea periodicelor de mare tiraj din lume între care „La Repubblica”, „Le Monde”, The Daily Star, „El Pais” sau ziare românești, în apărarea valorilor democrației, situându-se în apărarea României și a imaginii ei în lume, deși el însuși, cu ani în urmă, a fost victima persecuției și atacurilor antisemite în țara natală și în orașul natal, Suceava. „Pedepse colective pentru o crimă individuală, cu atribuție clară?! A spori tragedia unei crime înfăptuite de un individ contra altuia prin noi tragedii individuale și colective, produse de măsuri contra unei minorități niciodată omogene, nu ar fi decât un act iresponsabil, cu grave consecințe morale și sociale nu doar pentru cei nedreptățiți, ci și pentru cei care înfăptuiesc nedreptatea, pentru armonia socială și sănătatea morală a națiunii căreia aparțin”, scrie celebrul scriitor care a fost el însuși deportat cu ani în urmă alături de familia sa în Transnistria și vânațisecutat mai departe atât de regimurile de dreapta cât și de extrema stângă ultranaționalistă românească.
Oare atitudinea lui Norman Manea va schimba ceva?
„M-a înfuriat tratamentul diferit la care sunt supuse în Occident fascismul și comunismul”, spusese cândva Monica Lovinescu. Dar în ultimele zile, după explozia bombei identitare italiene, vor beneficia de tratamente la fel de diferite cetățenii români spre deosebire de ceilalți europeni, oriîncotro ar încerca să plece. Care ar fi cauzele? Părerea mea este că totul se întâmplă lent, ireversibil, pentru că românii au fost admiși (din cauza politicianismului diluant intern) mult prea târziu la masa europeană, pentru că deja piața muncii de peste tot e ocupată în Europa și nimeni nu mai are resurse să ofere drepturi legale și valului imens de muncitori români, pentru că efectele politicilor dezastruoase din interior, începând cu sosirea minerilor din anii 90 și culminând cu mafiotizarea instituțiilor de stat, ale Parlamentului și Justiției românești, au generat o alterare excesivă a imaginii României.
Răul, orice s-ar spune, nu a început cu Mailat. Răul a început cu faza cu minerii aduși de Iliescu la București…Acesteia i-au urmat alte și alte monstruozități, veșnic copios și deșănțat mediatizate, care toate, finalmente, au generat sentimentele antiromânești extreme utilizate acum ca mijloace de asalt împotriva României. Orice s-ar spune, clasa politică românească a chivernisit fără odihnă, din prostie și lăcomie, pentru poporul ce a ales-o, eticheta de neguvernabil, nefrecventabil, indezirabil. Această clasă a creat ea însăși arma ce s-a întors împotriva noastră.
Exemplu recent de conștiință alterată și insană de politician: ieri, la manifestarea culturală din Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei, unde se găseau elevi eminenți, profesori și oameni de cultură, invitați de mine pentru a discuta și prezenta cărțile și opera unui mare scriitor român, o persoană cu dizabilități sexual-politice împărțea fluturași de propagandă pentru alegerile de duminică, pentru un partid al cărui nume nu îl voi da aici. Ca un hoț pervers, individul s-a retras și s-a făcut nevăzut. Dacă nu aș fi fost profund șocată de tupeul și nerușinarea omului pe care îl crezusem un onest slujitor al culturii, și numai în particular un politician grăbit cu drept de a se manifesta numai în spațiile permise, aș fi chemat Poliția. Însă, recunosc, am obosit și eu să văd atâta mizerie. Nu mă mai mir, așadar, dacă și italienii sau francezii pot să o ia razna. Suntem oameni, nu suntem îngeri.
P.S. Cer scuze, în numele meu și al Bibliotecii Bucovinei, copiilor prezenți în sala de Arte ieri, marți, la ora 12 pentru a audia un interviu cu Mircea Eliade, deoarece fără știrea mea au fost agresați de un politician pedofil care le-a tulburat, cu fluturași electorali, plăcutele momente de înălțare cu care mă străduisem să-i răpesc din lumea murdară și infectă a României de azi. Nu știusem că se mai poate folosi cineva de generozitatea mea până și aici, în lumea mentală a artei și culturii.
Angela Furtună
Scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România