EU-HOPE DIVERSITY

Publicul capodoperelor…
Acum douăzeci de ani, într-o după amiază friguroasă de toamnă (nimic nu s-a schimbat de atunci!), pe scena Casei de Cultură din Suceava urma să urce marea actriță care a fost Leopoldina Bălănuță (Poldi), bună prietenă și luminoasă figură a teatrului românesc. Sălile publice, ca și casele oamenilor, nu erau încălzite pe vremea aceea, în urma unui ordin criminal dat de dictator care prin economii pe spinarea poporului român avea să-și plătească datoriile față de străinătate cumulate prin planuri de dezvoltare aberante. Unii așteptau, totuși, cu bucurie, reprezentația din acea zi.
Zgribuliți, cu paltoanele pe umeri, oamenii s-au adunat în sala de spectacole. Mulți dintre ei erau elevi adunați ca de obicei cu forța din școlile municipale, majoritatea fiind unități cu profil industrial, la modă în epocă. A sosit ora recitalului. Marea actriță urma să ofere un recital de poezie, însoțit de muzică bună. Apare pe scenă, îmbrăcată într-o frumoasă rochie lungă, albă, cusută cu motive tradiționale și ține în mână o carte. Se apropie de microfon, deschide cartea ca pentru repausul divin al rugăciunii, își trage respirația și dă să înceapă primul vers: „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată…”, dar nu apucă să rostească nimic, pentru că din sală, din ultimele rânduri, un individ sloboade în bătaie de joc un râgâit prelung și repetat, crescând în intensitate. Unii pufnesc, alții chicotesc, majoritatea își dă ghionturi și se mișcă în sală. La întâmplarea cu pricina, Marea Doamnă a Teatrului Românesc s-a înclinat în fața spectatorilor, aplecându-se cu eleganță în fața sălii amuțite și spunând doar atât: „Mulțumesc”. Apoi se întoarce și, cu pași demni, părăsește scena. Acesta a fost spectacolul de la Suceava al actriței Leopoldina Bălănuță. Ultimul, de altfel.
Mai recent, acum două săptămâni, la Cinematograful Modern din Suceava a fost programat filmul lui Cristian Mungiu, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Acesta a fost desemnat Cel mai bun film al anului de către membrii Federației Internaționale a Criticilor de Film și a primit FIPRESCI Grand Prix la gala de deschidere a Festivalului de la San Sebastian, pe data de 20 septembrie. Această distincție este acordată din 1999 la Festivalul de Film de la San Sebastian și a fost creată pentru a evidenția creații originale și îndrăznețe. De-a lungul anilor a fost câștigat de Pedro Almodovar, Kim Ki-Duk și Jean-Luc Godard. Anterior, filmul regizorului român Cristian Mungiu a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, pentru pelicula „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Performanța lui Mungiu nu are corespondent în filmografia din România, doar Liviu Ciulei reușind să câștige premiul pentru cea mai buna regie, în anul 1965, pentru filmul Pădurea Spânzuraților. Așadar, la Suceava, acum două săptămâni, a ajuns un film excepțional. În timp ce la cinematografele din Occident lumea se bate pentru bilete, la Suceava publicul abia dacă a numărat vreo 40 de oameni la cele câteva reprezentații. Este vina celor care au acceptat să bage filmul în cinematograful mizerabil, ce va fi renovat „cândva”, și nu au optat pentru sala mare a Casei de Cultură. O palmă mai mare care să se adauge pe obrazul Sucevei nici că se putea. Astfel, prestigiul publicului sucevean a scăzut, după ce i s-a dus faima peste tot pentru lipsa de apetit pentru marea cultură, dar se poate spune că și cinefilii au avut de pierdut: pelicula merita văzută, măcar pentru a ști cum arată un film pe care nu îl validează nimeni dintre „corifeii” din țară, dar care este considerat o capodoperă de îndrăzneală și inovație în templul european al filmului.
În tot acest timp, manelele curg râu, varietățile triviale sau spectacolele tip big brother adună mase înfometate de divertisment.
Viitorul scenei aparține infotainmentului, vieții de tabloid, cabaretului politic, filmului de serie neagră și roz, umorului porcos, vedetelor cu fițe.
Marele show al consumerismului a început. Publicul capodoperelor se învăluie, înfrigurat, în recluziunea tranziției.
Angela FURTUNĂ
Publicistă, scriitoare
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
angelafurtuna@yahoo.com
http://laurencejth.over-blog.net/