Eu cred că se poate

La ora când scriu această rubrică, măsor timpul rămas până la startul meciului dintre FC Botoșani și UTA, la finalul căruia este pe deplin posibil să descoperim că pe locul 1 în campionatul național se află echipa care anul trecut pe vremea asta se străduia să scape din zona retrogradării… de unde cu adevărat a evadat în ultima etapă a play-out-ului. Echipa se numește FC Botoșani și cred că la începutul actualei ediții de campionat avea drept obiectiv clasarea într-o zonă care să-i aducă liniște în play-out, fiindcă despre play-off mă îndoiesc sincer că s-ar fi putut discuta. Numai că aducerea ca antrenor a lui Leo Grozavu (pentru a patra oară!) a produs o schimbare fundamentală în jocul echipei și implicit în performanțele ei. Nu-mi dau seama dacă e vorba de vreo strategie specială, de niscai subtilități tactice de care să se facă „vinovat” Grozavu, dar cu certitudine avem de a face cu o schimbare de atitudine în joc, de mentalitate, adică de acele elemente care de regulă lipsesc cu desăvârșire din bagajul echipelor românești. La FC Botoșani, și când e condusă, nu se vede crisparea (adesea devenită disperare), ci doar o îndârjire suplimentară, o hotărâre de a întoarce soarta jocului pe care am mai văzut-o doar la echipele serioase din Europa, iar la noi absolut niciodată. La felul cum se prezintă acum lucrurile, chiar nu ar fi surprinzător să o vedem pe FC Botoșani pe podium la finalul campionatului, iar dacă ar câștiga chiar titlul, zău că nu ar fi vorba de vreo mare surpriză, ci doar de răsplata cuvenită pentru muncă făcută cinstit, temeinic, fără fițe. După ce le-am văzut alaltăieri pe FCSB și Craiova, mi s-a întărit convingerea că Botoșani nu le este cu nimic inferioară. Nu uitați că a surclasat-o pe FCSB de curând. Cred că se poate ca la ora când citiți ziarul „Monitorul”, FC Botoșani să fie în vârful ierarhiei. Hai Botoșani!