„Este nevoie de un echilibru între înălțimea spirituală a catedralei și orizontalitatea socială”, spune arhitectul Doru Olaș

Arhitectul Doru Olaș, proiectantul Catedralei Nașterea Domnului din municipiul Suceava, catedrală care a fost sfințită în prima duminică a lunii octombrie și s-a înscris ca edificiul cel mai impunător al orașului, spune că „este nevoie de un echilibru între înălțimea spirituală a catedralei și orizontalitatea socială”.
Arhitectul propune circumscrierea catedralei într-un ansamblu care să pună în valoare edificiul
Cu modestie și responsabilitate, fără să împărtășească exaltarea celor care au prezentat-o ca fiind „cea mai mare catedrală din țară, care va fi eclipsată ca dimensiune doar de Catedrala Mântuirii Neamului din București”, arhitectul, care a proiectat încă nouă lăcașuri de cult ortodox în municipiul Suceava, propune circumscrierea catedralei într-un ansamblu care să pună în valoare edificiul, dar care să exploateze estetic și utilitar perimetrul din jurul acesteia.
Așa cum spune Doru Olaș, la momentul proiectării construcției, fără să fi fost prevăzut un studiu urbanistic al amplasării catedralei, i s-a găsit locul potrivit („parcă ar fi fost predestinat”, spune el), dar acum se impune o extindere a perimetrului, „o prelungire a spațiului ocupat prin amplasament” pentru a echilibra înălțimea (de 70 de metri) cu orizontala.
Arhitectul lucrează deja la un proiect (agreat de municipalitate) prin care propune ca circulația carosabilă să fie subterană (și tot subteran să existe spații pentru parcare), lucru permis de conformația ridicată a terenului.
Există o serie de elemente prin care Catedrala Nașterea Domnului se diferențiază de alte catedrale
Pornind de la împărtășirea acestui proiect menit să dezvolte în jurul catedralei un spațiu simbolic, estetic și utilitar, am discutat cu arhitectul Doru Olaș despre necesitatea socială a catedralei, dar și despre unicitatea acesteia. Există o serie de elemente de concept și de punere în operă prin care Catedrala Nașterea Domnului din Suceava se diferențiază de alte catedrale.
Este vorba, așa cum subliniază arhitectul, de „structura bolților moldovenești dublu retrase” (structură reprezentată atât interior cât și exterior), de „parcursul interior ascendent prin bolți și arce până la turla Pantocratorului” și de „structura din bolți cu opt arce, care creează o dantelărie interioară a spațiului”.
„Succesiunea de bolți și arce centrale, bordate cu cele două balcoane laterale care prelungesc spațiul pronaosului pe înălțime – subliniază Doru Olaș – precum și proporția spațiului dintre înălțimea turlei Pantocrator și lungimea orizontală a pronaosului și naosului se înscriu în Secțiunea de Aur, degajând starea de grație a comunicării cu Dumnezeu”.
Această catedrală „a fost creată pentru acest spațiu, are amprenta locului”
Doru Olaș a ținut să sublinieze la final faptul că proiectul său nu și-ar fi găsit împlinirea fără aportul inginerilor de rezistență Mihai Jitariuc și Lucalucușor Melinte și nu în ultimul rând al maistrului dulgher Emil Steiciuc.
Această catedrală, așa cum accentuează arhitectul, „a fost creată pentru acest spațiu, are amprenta locului”.
„Suceava și locuitorii ei – spune arhitectul – se desăvârșesc prin spiritualitatea Bisericii Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou și se sacralizează prin măreția Catedralei Nașterii Domnului”.
Și dacă în alte orașe o asemenea construcție monumentală se află în centrul civic, la Suceava (unde centrul urbei este încă o problemă disputată), fără extinderea spațiului ocupat prin amplasament catedrala ar rămâne pe o poziție marginală.