Necesarul de finanțare al Ministerului de Finanțe va fi de 70 de miliarde de lei anul următor, nivel similar cu cel de anul acesta, iar statul ar trebui să folosească piețele externe într-o măsură mai mare pentru a-și asigura fonduri necesare, potrivit unei analize a grupului bancar Erste.
„Chiar dacă Guvernul este decis să continue procesul de consolidare fiscală anul următor, iar un nou acord cu FMI și UE este foarte probabil, necesarul brut de finanțare al Ministerului de Finanțe este aproximativ neschimbat comparativ cu 2013”, se arată în nota grupului austriac.
Din necesarul de finanțare estimat la 70 de miliarde de lei pentru anul următor, echivalent cu 11% din PIB, cea mai mare parte este constituită de acoperirea de datorii ajunse la maturitate și dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.
Calculele Erste privind necesarul brut de finanțare nu iau în calcul vânzarea unor active ale statului.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, maturitatea medie a datoriei emise pe piața locală este de doar 1,7 ani, situație care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată de pe piața locală are maturitatea mai mică de un an, în timp ce numai 3,4% depășește 5 ani.
Această situație ar putea deveni o problemă în viitor, în cazul în care condițiile de pe piața financiară se înrăutățesc, din cauza factorilor externi sau interni, potrivit Erste. Riscurile interne sunt o accelerare neașteptată a inflației și o posibilă deteriorare a situației politice.
Ministerul de Finanțe ar trebui să folosească piețele globale mai mult pentru acoperirea necesarului brut de finanțare în 2013 și 2014, din două motive, consideră banca austriacă.
O astfel de strategie ar consolida rezervele valutare ale Băncii Naționale a României, asigurând „muniție” pentru apărarea cursului leului în contextul unor ieșiri importante de valută pentru plățile către FMI. Plățile combinate ale Ministerului de Finanțe și băncii naționale către FMI vor atinge vârful în următorii doi ani, cu 5,2 miliarde de euro în 2013 și 5,3 miliarde de euro în 2014. Împreună cu intrările scăzute de capital privat și accesarea redusă de fonduri europene, această situație ar putea pune în pericol stabilitatea leului, se arată în nota Erste.
Al doilea motiv care susține atragerea de fonduri mai importante prin emisiuni de obligațiuni în valută în următorii doi ani este extinderea maturității datoriei peste cea de pe piața locală. Împrumuturi externe mai mari ar diminua presiunea de finanțare asupra statului și ar reduce costurile.
De asemenea, Ministerul de Finanțe ar trebui să emită pe piața locală obligațiuni în lei cu maturități mai lungi , 10, 15 și posibil 20 de ani.
Pincipala provocare a României în următoarea perioadă este revenirea la o creștere puternică și sustenabilă pentru o consolidare suplimentară a finanțelor publice, scrie Erste. Principalul obiectiv al autorităților ar trebui să fie asigurarea de fonduri mai mari din surse externe pentru creșterea economiei. Fondurile UE și investițiile străine directe pot crește productivitatea și avansul potențial al PIB la 3-4% începând din 2015, față de 1-2% în prezent.
Erste se așteaptă ca economia României să stagneze în acest an, urmând să crească cu 1,1% în 2013 și cu 2,3% în 2014. Îndatorarea raportată la PIB va avansa ușor, de la 34,1% estimat pentru acest an la 34,6% anul următor, nivel la care se va situa și în 2015.
