Eroul din Păiseni

Nu mi-aș fi dorit niciodată să mă gândesc la Ionică așa cum te gândești la un militar căzut la datorie, ca la un erou. Aș fi preferat ca, în memoria copilăriei mele, el să își aibă același loc, să rămână pentru totdeauna, netulburat, chiar fără să ne mai fi întâlnit vreodată, peste ani, de atunci, același Ionică, cel alături de care am copilărit și pe care l-am regăsit mai apoi și drept coleg de școală. E lucrul de care mi-am dat seama într-un moment pe care, de asemenea, nu mi-aș fi dorit niciodată să-l trăiesc, momentul în care eroului Ioan Grosaru, din satul Păiseni, comuna Cornu Luncii, colegii săi de arme îi aduceau onorul, pentru a-l conduce apoi pe ultimul drum. Bubuitul armelor în văzduhul toamnei s-au suprapus atunci peste imaginile copilăriei, și poate că, fie și pentru o clipă, sufletul său, înălțat la ceruri, într-o lume mai bună, lipsită de războaie, durere și suspin, s-a întors el însuși la clipele de liberă inocență din trecut. Așa cum l-am cunoscut, sunt sigur că Ionică a fost omul care a fost convins în fiecare clipă de importanța datoriei. O datorie pe care, ca militar, a dublat-o cu demnitate și onoare. Nu cred că vorbele mari sunt cele care pot da măsura caracterului său, pentru că acestea pur și simplu nu reușesc să acopere calitatea sa umană. Ea este mult prea sus față de orice am putea rosti prin cuvinte, după cum sunt convins că dispariția sa prematură din această lume a născut aceeași durere sfâșietoare nu doar în cei care l-au iubit – familie și prieteni – ci și în cei care l-au cunoscut. O durere mută, care te frânge pe dinăuntru, o durere fără de speranță în fața timpului. Ionică a fost cel mereu cu un pas înainte – hotărât să trăiască fără rest, ambițios, se dăruia pe sine celorlalți și simțeai că poți avea în el, oricând, un sprijin. Nu există nicio îndoială, din punctul meu de vedere, că și colegii săi de arme au resimțit din plin acest lucru, după cum iau ca absolut sigur faptul că a fost un camarad de excepție. Și totuși, repet, aceste cuvinte nu pot să cuprindă, prin semnificațiile pe care le poartă, calitățile OMULUI Ioan Grosaru. Un om care a grăbit parcă mereu timpul, până ce timpul, într-un război în care el a apărat valorile civilizației de care cu toții ne bucurăm, nu a mai avut răbdare cu el. Și cu toate acestea, eu cred că, făcându-și până la capăt datoria, Ionică, eroul din Păiseni, a învins timpul, pentru că memoria sa va fi în veci onorată. Bunul Dumnezeu să-l aibă în pază! Restul ……. e tăcere …….