Prin alte campionate echipele gen Unirea Urziceni au jucat rol de iepuri. Astă iarnă ne minunam de Hoffenheim, însă nici Wolfsburg nu e departe. În Turcia, după ce a ocupat vreo 15 etape fotoliul de lider, Sivasspor a cedat deunăzi, iar în ultima etapă mai are doar șanse teoretice. Ei bine, iată că în Liga noastră mică, ialomițenii s-au cramponat de lider precum ciulinii Bărăganului. Ba chiar au dat lovitura, izbutind rocada cu Dinamo. Sigur că meciul a avut istoria sa, golul egalizator al dinamoviștilor fiind refuzat de un arbitru care, dacă era român, era linșat de comisii. Așa, prinde orbul scoate-i ochii…
La conferința de presă Dan Petrescu a împrăștiat mesaje subliminale asociind cuvintele “timișoreni” cu “ajutor pentru Dinamo”. Oare chiar s-ar bucura dacă Poli ar lăsa-o mai moale cu echipa sa?! Asta nu prea aduce a mentalitate din insulă! În replică, Iancu ține lumea în suspans, sugerând capitularea în fața Urzicenilor, însă n-aș pune prea mare preț pe vorbele sale. Atitudini inflexibile a mai clamat, dar a sfârșit prin a face exact pe dos. Iar Poli, adevărata Poli, prin tot ce înseamnă ea, n-ar trebui să cedeze anumitor umori. Așa cum bine spunea Bădoi, chiar dacă nu-și vor primi punctele înapoi, ei se vor simți campioni dacă se vor afla la mai puțin de 6 lungimi față de lider. Or, asta nu se mai poate întâmpla dacă dau lupta dreaptă pe wrestling.
Revenind la rezultatul de la Urziceni, acesta e meritat cu vârf și îndesat de guralivul Turcu, recidivist în ale neroziei. Dacă gura ar bate la propriu curul, cu joarda (cu Varga deja s-a tocit de acum 3 ani, de la acel Dinamo-Sportul), atunci efendi Turcu ar dormi numai pe burtă.
Dar Meme, ce actor! Câtă prezență de spirit, câtă emfază, ce deturnări! Aflând de acuzele dinamoviștilor la adresa arbitrajului, a vibrat îndelung pe acute. Mai apoi, prin telefon la o emisiune, a contraatacat reproșând cartonașul acordat ușor lui Apostol, deci suspendat cu Poli. Trecuse deja la meciul următor, fără să mai amintească faptul că acesta n-ar fi avut aceeași miză fără anularea golului cu pricina. Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase…
E, da’ la sfârșit, pe-ăla integru de se hotăra greu, care dă noimă titlului (și celui de campioană, și celui de față), îl știți?!
