Epopeea fraudei de la Evaluarea Națională a fiului primarului din Salcea, Ilie Lungu

Frauda de la Evaluarea Națională în care a fost implicat Ioan Ștefan Lungu, fiul primarului din Salcea, Ilie Lungu, a parcurs o adevărată epopee. Descrierea pe larg a faptelor, așa cum au fost reconstituite de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, a necesitat o muncă de câteva luni, iar în final totul s-a concretizat într-un rechizitoriu de 155 de pagini.
Trei dintre cei care au fost implicați în scandal și-au recunoscut faptele și au ajuns la un acord cu procurorii DNA, iar asta se traduce prin pedepse cu suspendare. Unul dintre oamenii care au avut o contribuție majoră la frauda din vara anului trecut este Cătălin Huțu, fost director al Școlii Gimnaziale Salcea. Acesta a contribuit din plin la elucidarea multor semne de întrebare care existau în anchetă și a colaborat cu procurorii, acceptând inclusiv să înregistreze o serie de discuții ambientale cu ceilalți „colegi de suferință”. În sarcina lui Huțu au fost reținute șase infracțiuni, dar cel mai probabil nu va sta la închisoare.
Acord de recunoaștere a vinovăției au încheiat și Mariana Rață, îngrijitoarea de la Școala Gimnazială Plopeni, acuzată de comiterea a cinci infracțiuni, dar și inspectorul Marius Grigoraș, de la Poliția Salcea, ultimul având o singură infracțiune, și anume aceea că a declarat în fals că a însoțit transportul tezelor de la Evaluarea Națională.
În fața judecătorilor vor ajunge trei persoane: Ilie Lungu, primarul din Salcea, Nicoleta Zettel, profesoară de limba română și fost director al Școlii Gimnaziale Plopeni, și Mihai Gîză, profesor de matematică la aceeași unitate de învățământ, pensionat între timp.
Nicoleta Zettel – 22 de infracțiuni
Fără îndoială, pe primul loc la număr de infracțiuni se regăsește Nicoleta Zettel, fosta directoare a Școlii Gimnaziale Plopeni. „Pomelnicul” în cazul ei cuprinde nu mai puțin de 22 de fapte, după cum urmează:
-constituirea unui grup infracțional organizat;
-luare de mită;
-complicitate la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
-permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (două fapte);
-4 infracțiuni de folosirea în mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată (două fapte);
-6 infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, din care una în formă continuată (3 fapte);
-3 infracțiuni de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
-complicitate la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
-3 infracțiuni de uz de fals;
-complicitate la uz de fals.
Mult timp, Nicoleta Zettel s-a aflat sub control judiciar, măsură menținută și în prezent. În plus, ea avea interdicția de a ocupa funcția de director și de a-și exercita profesia. Între timp, în ultimele zile din 2016, Curtea de Apel Suceava a admis plângerea Nicoletei Zettel, astfel încât aceasta se poate întoarce la catedră pentru a preda.
Zettel, profesionistă încă din 2013
În rechizitoriu se mai arată că Nicoleta Zettel era expertă în fraude la Evaluarea Națională. Procurorii DNA Suceava au reușit să probeze cinci astfel de fapte, fără a pune la calcul și teza la limba română a lui Ioan Ștefan Lungu. Prima faptă datează din 2013, pentru ca în 2014 și 2015 să-și acorde sprijinul pentru câte doi elevi. În două situații beneficiari au fost rude ale actualului director al Școlii Gimnaziale Plopeni, Florin Cheia, unul dintre confidenții Nicoletei Zettel, așa cum arată înregistrările existente în dosar.
La fel de interesant este că Nicoleta Zettel s-a ocupat de fraude și în perioada în care era acasă, în concediu de creștere a copilului. Se întâmpla în iunie 2015, când a scris două astfel de teze, una notată cu 7.10, iar cealaltă cu 10.
Suspiciuni și informații despre implicarea Nicoletei Zettel în astfel de matrapazlâcuri erau cunoscute în școala din Plopeni, iar partenerul ei de dosar, profesorul de matematică Mihai Gîză, le-a scos în evidență cu ocazia unei discuții pe care a avut-o cu Cătălin Huțu.
„… ea a mai făcut chestii de tipul ăsta … și Doamne ferește dacă transpiră! … și ea a mers cu ideea că … eu o bănui de mai mult, de mult știu eu chestia asta … dar nu știu cum am intrat eu în sistemul ăsta, fără … ea a vrut să facă perfect, na … să fie ea …, știi, ea vrea să fie cea mai mare, na, cum sunt femeile, în general. Ele vor să fie primele … și uite, uite că a greșit aicea … amu, ea spune că n-o știut, dar, după război, ce să mai spună?”, este confesiunea lui Mihai Gîză.
Primarul Ilie Lungu nu apare pe înregistrări, dar este considerat inițiator al „afacerii”
Ilie Lungu, primarul din Salcea, va răspunde pentru patru acuzații în fața judecătorilor, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență și două infracțiuni de dare de mită. Trebuie spus că Ilie Lungu nu a dat nici o declarație în timpul anchetei, dar nici nu apare pe vreo înregistrare telefonică sau ambientală.
Potrivit actului de sesizare a instanței, „la începutul lunii iunie 2016, inculpatul Lungu Ilie a inițiat un grup infracțional organizat, constituit ulterior împreună cu inculpatul Gîză Mihai, consilier local al orașului Salcea și profesor de matematică la Școala Gimnazială «Cristofor Simionescu» Plopeni, și inculpata Zettel Nicoleta, director și președinte al Comisiei de organizare a Evaluării Naționale de la nivelul aceleiași unități școlare, la care au aderat ulterior Huțu Cătălin, director al Școlii Gimnaziale «Aurelian Stanciu» Salcea și președinte al Comisiei de organizare a Evaluării Naționale, și inculpata Rață Mariana, îngrijitoare la școala din Plopeni”.
Procurorii DNA Suceava au arătat că Ilie Lungu i-a promis lui Mihai Gîză suma de 200 de lei pentru a interveni pe lângă Cătălin Huțu pentru ca acesta din urmă să-și dea concursul la fraudarea tezelor la limba română și la matematică scrise de fiul primarului din Salcea. În plus, prin intermediul lui Gîză, edilul din Salcea a promis „sprijin politic” pentru ca soția lui Cătălin Huțu să ocupe funcția de director adjunct al Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”, precum și o sumă în bani, de 400 de lei.
De asemenea, tot prin intermediul lui Mihai Gîză, i-a promis Nicoletei Zettel suma de 400 de lei și sprijin politic pentru a rămâne pe funcția de director al Școlii Gimnaziale Plopeni.
De ce este considerat „grup infracțional organizat”
Procurorii au explicat și motivele pentru care frauda de la Evaluarea Națională în cazul fiului primarului din Salcea se încadrează la constituire de grup infracțional organizat.
„Existența grupului infracțional, în sensul unei conivențe infracționale ramificate, cu acțiuni independente ale membrilor grupului, rezultă și din faptul că nici unul dintre aceștia nu avea posibilitatea de a înfăptui personal scopul pentru care a fost constituită gruparea, fiind nevoie de o conlucrare între membrii grupului în acest sens. Astfel, inculpata Zettel Nicoleta, deși avea calitatea de director și președinte al Comisiei de Evaluare Națională de la nivelul Școlii Gimnaziale Plopeni, nu putea avea un rol decisiv în atingerea scopului infracțional, având însă un rol tangențial, acela de a furniza tipizatele de examen, de a falsifica teza elevului Lungu Ioan Ștefan la limba și literatura română, inculpata fiind profesor de specialitate în acest sens, precum și acela de a furniza inculpatului Huțu Cătălin teza falsificată în vederea înlocuirii celei reale. De asemenea, inculpatul Huțu Cătălin, deși avea calitatea de director și președinte al Comisiei de Evaluare Națională de la nivelul Școlii Gimnaziale Salcea, nu putea atinge nici el de unul singur scopul grupului, având însă un rol important în acest demers infracțional: acela de a identifica lucrarea reală a elevului Lungu Ioan Ștefan (prin ștampilarea acesteia într-o formă diferită de tezele celorlalți elevi), de a transmite inculpatei Zettel Nicoleta numele celor patru supraveghetori din sala în care susținea examenul elevul Lungu Ioan Ștefan, precum și a de schimba cele două teze reale ale elevului cu cele falsificate. De asemenea, activitatea infracțională desfășurată de inculpatul Gîză Mihai a fost indispensabilă scopului urmărit, acesta având rolul de a contacta cei doi directori de școală și de a le transmite promisiunea inculpatului Lungu Ilie cu privire la remiterea sumei de bani și a foloaselor necuvenite, precum și acela de a redacta teza de la matematică a elevului Lungu Ioan Ștefan, în vederea înlocuirii acesteia. Și inculpata Rață Mariana a contribuit la înfăptuirea scopului grupului infracțional, asigurând transmiterea de către inculpata Zettel Nicoleta a tipizatului de examen, a subiectelor de examen și a datelor nedestinate publicității constând în numele celor doi supraveghetori din sala elevului Lungu Ioan Ștefan către inculpatul Gîză Mihai în vederea falsificării tezei la matematică”, se menționează în rechizitoriul de sesizare a instanței de judecată.
Vizita la preot și speranțele de ajutor politic
Dacă inițial totul părea foarte sigur, după ce în presă au apărut informații despre dosar și ancheta derulată de procurorii DNA, actorii principali au început să se agite și au formulat diferite scenarii pentru a scăpa basma curată.
Nicoleta Zettel a vorbit despre încercarea de a mușamaliza totul, dar spune că totul a eșuat din cauza presei: „Nu s-a putut stopa, c-o luat amploare presa … deci s-o-ncercat la nivel foarte înalt … deci foarte, foarte înalt și nu s-o putut face nimic … pentru că deja s-o dus … știi tu .. deja era .. în primă fază, deci când am venit eu și mi-o zis, o stopat totul, deci totul, dup-aia a venit al doilea val”.
Aceeași persoană arată că a discutat despre cazul de fraudă inclusiv cu un preot, care ar fi asigurat-o că totul va fi bine.
„Eu m-am dus la părintele și mi-o zis că nimic nu se alege din anchetă … nimic, nimic, nimic … și înainte să fiu chemată mi-o zis, n-ai scăpat încă. Te sfătuiesc să nu te mai duci la nici un concurs”, este una din afirmațiile Nicoletei Zettel.
Mihai Gîză, omul de legătură
Probabil fără implicarea consilierului local Mihai Gîză frauda din vara anului trecut nu ar fi fost posibilă sau s-ar fi derulat mai dificil. Timp de aproape două luni, acesta a fost un fel de dispecer și a avut zeci de convorbiri telefonice cu persoanele puse sub acuzare în acest dosar. Astfel, între primarul Ilie Lungu și Mihai Gîză s-au consemnat opt convorbiri telefonice, între Mihai Gîză și Nicoleta Zettel au fost 23 de apeluri, în timp ce între Mihai Gîză și Cătălin Huțu au fost nu mai puțin de 41 de discuții telefonice.
În final, Mihai Gîză a fost trimis în judecată pentru comiterea a 10 infracțiuni, după cum urmează:
-constituirea unui grup infracțional organizat;
-trafic de influență;
-două infracțiuni de complicitate la dare de mită;
-instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații; nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
-instigare la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
-instigare la uz de fals;
-fals material în înscrisuri oficiale;
-complicitate la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
-complicitate la uz de fals.