Câteva studii recente efectuate în cadrul universităților Johns Hopkins din SUA și Tsukuba din Japonia arată că inducția unor enzime speciale din corp, capabile să neutralizeze și să înlăture substanțele cancerigene, are șanse mari să devină o metodă eficace de reducere a riscului de cancer. Cercetătorii vor încerca să pună la punct medicamente care să mărească acest efect, dar testele necesare pentru stabilirea efectului pe termen lung și a siguranței fac din aceste planuri ceva de ordinul viitorului. Până atunci merită luată foarte în serios constatarea cercetătorilor potrivit căreia consumul de fructe și legume
Pentru a-și putea exercita efectul dăunător asupra ADN-ului celulelor în care pătrund, substanțele cancerigene trebuie să fie mai întâi activate. În urmă cu câțiva ani, oamenii de știință au descoperit că anumite enzime ale corpului omenesc (numite enzime de faza II-a ) pot detoxifia compușii cancerigeni înainte să fie activați. Dr. Paul Talalay a apărut pe primele pagini ale ziarelor când a descoperit că o substanță nutritivă din broccoli, numită sulforafan, poate determina creșterea nivelurilor acestor enzime protectoare, iar cercetările ulterioare au identificat multe alte astfel de substanțe.
Dr. Talalay și colegii săi au publicat recent, în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, rezultatele unor studii noi pe care le-au efectuat referitor la modalitatea prin care celulele controlează activitatea enzimelor de faza II-a. Ei au identificat o proteină a organismului care acționează asemenea unui întrerupător, reglând nivelurile de enzimă în fiecare moment-dat. Atunci când „întrerupătorul” era închis, cobaii expuși la acțiunea unei substanțe cancerigene din fumul de țigară au dezvoltat mult mai multe tumori decât cei la care „întrerupătorul” funcționa. Mai mult, atunci când cobailor li s-a administrat un medicament despre care se știa că este capabil să crească nivelul enzimelor de faza II-a, atâta timp cât „întrerupătorul” funcționa și permitea menținerea producției de enzime la niveluri crescute, numărul tumorilor care apăreau după expunerea la compusul cancerigen a scăzut la jumătate.
Cercetătorii sunt de părere că în unele alimente există substanțe protectoare care acționează prin declanșarea eliberării de către celule a acestei enzime reglatoare (o veritabilă pornire a „întrerupătorului”), ceea ce determină, la rândul ei, creșterea producției de enzime de faza II-a, care anihilează compușii cancerigeni și previn daunele celulare care ar putea conduce la apariția cancerului.
Deși broccoli a beneficiat de publicitatea inițială, întreaga familie a legumelor crucifere conține o varietate de substanțe înrudite care stimulează enzimele de faza II-a. Conopida, varza, varza de Bruxelles și ridichea fac parte din aceeași familie. Compușii protectori pe care îi conțin sunt eficienți atât în cazul consumării legumelor în stare crudă, cât și gătite.
O parte din efectele benefice pentru sănătate ale usturoiului se datorează unor compuși fitochimici numiți suflizi de alil, o altă categorie de substanțe care stimulează enzimele de faza II-a. Și ceapa este o sursă valoroasă de asemenea substanțe.
Fructele și legumele ne oferă o gamă extrem de variată de substanțe nutritive și compuși fitochimici care ajută la prevenirea cancerului. Acidul elagic din fructele de pădure, struguri și nuci stimulează producția de enzime de faza II-a; același efect îl au fenolii din fructele de pădure, citrice și unele plante medicinale.
Există, desigur, pericolul de a supra-simplifica aceste descoperiri. Unele companii au și început să comercializeze compuși fitochimici izolați. Specialiștii ne avertizează însă că efectele protectoare ale alimentelor vegetale sunt rezultatul combinat al vitaminelor, compușilor fitochimici care stimulează producția de enzime și probabil al altor numeroase substanțe încă necunoscute care se găsesc în fructe și legume. Institutul american de cercetare a cancerului subliniază că cea mai sigură cale de a obține protecția constatată în studiile asupra persoanelor cu risc redus de cancer este să mâncăm ceea ce mănâncă ei: o hrană bazată pe plante, în centrul căreia se află legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele (fasolea).
Sursa http://sanatate.org
Karen Collins, MS, RD, CDN
American Institute for Cancer Research
Articol publicat cu permisiunea Instiutului american de cercetare a cancerului (American Institute for Cancer Research).
Traducere dr. Gily Ionescu


